CURRICULUM PENTRU DISCIPLINA OPȚIONALĂ EDUCAȚIE PENTRU MEDIA (clasele a X-a/a XI-a)

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

Chișinău, 2019

ECHIPA DE LUCRU
Loretta Handrabura, dr. în filologie, conf. univ.
Natalia Grîu, consultantă principală la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al RM

Consultanți
Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă, lectoră universitară Aneta Gonța, dr. în politologie, cercetătoare media și lectoră universitară Sylvia Bräsel, expertă Deutsche Welle Akademie
Thomas Podhostnik, expert Deutsche Welle Akademie

Recenzente
Diana Răileanu, jurnalistă Radio Europa Liberă
Nadejda Iacob, profesoară de limba și literatura română, gr. didactic I, Liceul Teoretic „Ion Vatamanu”, or. Strășeni
Mariana Ciobanu, profesoară de informatică, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Gh. Asachi”, mun. Chișinău

CUPRINS

Введение 166

  • INTRODUCERE 166
  • I . CONCEPȚIA DISCIPLINEI OPȚIONALE 167
  • COMPETENȚE TRANSDISCIPLINARE PRIORITARE PENTRU DISCIPLINA OPȚIONALĂ 167
  • COMPETENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI OPȚIONALE 167
  • REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ȘI UNITĂȚI DE TIMP 168
  • UNITĂȚI DE COMPETENȚE, UNITĂȚI DE CONȚINUTI, ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE ȘI EVALUARE RECOMANDATE 168
  • SUGESTII METODOLOGICE 171
  • STRATEGII DE EVALUARE 173
  • REFERINȚE BIBLIOGRAFICE 174

INTRODUCERE

La începutul mileniului al III-lea, în era tehnologiilor performante și a vitezei, trăim un proces de recuperare și ardere a etapelor progresului tehnico-științific. Preluăm și învățăm din practicile și experiențele țărilor europene, care dețin o experiență solidă și demonstrează că, atunci când domeniul educației pentru media este realizat calitativ, holistic și cu responsabilitate, atât la nivelul sistemului educațional, prin prisma educației formale, cât și în afara sistemului, nonformal, inclusiv de către mass-media, rezultatele sunt palpabile și vizibile. Achiziții care se măsoară, în ultima instanță, prin gradul de democrație și responsabilitate civică a cetățeanului global.

Scopul disciplinei opționale Educația pentru media este creșterea nivelului de conștientizare a tinerilor/-elor cu privire la provocările lumii de azi și problemele sociale actuale, formarea gândirii critice a acestora, încă în mediul școlar, începând cu treapta de educație timpurie, în măsura în care aceste competențe pot să-i ajute să devină consumatori/-oare avizați/-te de media. Este demonstrat faptul că, după familie, școală și mediul comunității în care cresc elevii/-ele, media este al patrulea factor cu impact major asupra formării inițiale a personalității acestora și, implicit, a patra putere în stat care contribuie la devenirea lor profesională, civică și întru cultură.

Curriculumul pentru disciplina opțională Educația pentru media este propus pentru clasa X/XI din treapta liceală, într-o continuitate logică cu cele din treptele primară și gimnazială. Acesta se integrează firesc în demersul instructiv-educativ complex, inter- pluri- și transdisciplinar al școlii de astăzi, care trebuie să-i motiveze pe subiecții învățării să-și dezvolte competența media în procesul de ghidare în carieră, inserție profesională și educație pe tot parcursul vieți etc., stipulată expres în Agenda de la Paris (UNESCO, 2007) și în Rezoluția Parlamentului european privind educația în domeniul mass-media într-o lume digitală (2008).

Administrarea disciplinei opționale Educație pentru media

Statutul disciplineiArii curriculareClasaNr. de unități de conținuturiNr. de ore pe an
OpționalăEducație socioumanistică Limbă și comunicare Arte și TehnologiiX / XI434

I . CONCEPȚIA DISCIPLINEI OPȚIONALE

Scopul demersului didactic, proiectat prin actualul curriculum, este de a consolida gradul de înțelegere, de utilizare rațională și creativă a media de către elevi/-e, de a forma un/o cetățean/-ă consumator/-oare și creator/-oare de media avizat/-ă și responsabil/-ă prin formarea competenței socioculturale de cunoaștere, înțelegere și apreciere a valorilor naționale și a normelor sociale transmise de media într-un context global.

Procesul de predare-învățare-evaluare a disciplinei opționale Educație pentru media se va axa pe formarea următoarelor valori și atitudini: libertatea de expresie, libertatea opiniilor, spiritul critic și de autoevaluare, evaluare reciprocă obiectivă, valorificarea optimă a potențialului intelectual al elevului/-ei în receptarea, crearea și utilizarea produselor media în experiența profesională și relaționarea pozitivă și constructivă cu ceilalți.

Formarea unei culturi media presupune dezvoltarea continuă a capacității individului de valorificare a fluxului informațional imens și eterogen prin varii mijloace de comunicare în masă (presă, radio, televiziune, internet, complexele multimedia) și conștientizarea pericolelor inerente mediului virtual.

Finalitățile disciplinei rezonează cu recomandările celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) enunțate la nivel global. Cultura media este o platformă prin care se promovează valorile importante pentru societate, cum ar fi dezvoltarea durabilă și stilul de viață durabil, drepturile omului, egalitatea de gen, o economie verde, cultura pentru pace și nonviolență, cetățenia globală și aprecierea diversității culturale, integrate firesc la nivelul programelor de studii naționale.

Disciplina se va preda la clasa a X-a sau la clasa a XI-a, în funcție de opțiunea elevilor.

II. COMPETENȚE TRANSDISCIPLINARE PRIORITARE PENTRU DISCIPLINA OPȚIONALĂ

  • Competențe de comunicare și relaționare constructivă, prin mijlocirea noilor media, cu semenii și adulții din diverse spații socioculturale;
  • Competențe de a aplica abilitățile de bază integratoare în procesul de ghidare în carieră, inserție profesională și educație pe tot parcursul vieții;
  • Competențe de a respecta diversitatea dorințelor și posibilităților oamenilor, recunoașterea drepturilor persoanelor reprezentante ale diferitor culturi.

III. COMPETENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI OPȚIONALE

  • Selectarea și analiza critică a conținuturilor media utile pentru dezvoltarea personală și profesională, consolidând relațiile interpersonale prin noile medii;
  • Recunoașterea informațiilor media virale și a situațiilor de manipulare în varii contexte mediatice, manifestând gândire critică;
  • Conștientizarea pericolelor mediului virtual prin adoptarea unui comportament responsabil în raport cu sine și cu ceilalți, utilizând conștient tehnicile de securizare și siguranță online.

IV. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ȘI UNITĂȚI DE TIMP

ClasaUnități de învățareNr. de ore
10/11I. Media – puterea a patra în societatea democratică7
II. Calitatea și diversitatea informației8
III. Mediul virtual și efectele acestuia8
IV. Creatorul de media în era digitală12
Total35 ore

V. UNITĂȚI DE COMPETENȚE, UNITĂȚI DE CONȚINUTI, ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE ȘI EVALUARE RECOMANDATE

I. Media – puterea a patra în societatea democratică

Unități de competențăUnități de conținutActivități de învățare și evaluare (recomandate)
1.1 Cunoașterea surselor de informare și evoluția lor în timp
1.2. Recunoașterea aspectului pozitiv/negativ și educativ al mediilor
1.3. Identificarea funcțiilor media și a impactului acestora în devenirea profesională, civică și întru cultură a individului
1.4.Delimitarea conceptelor pluralism de idei și control informațional
1.5.Înțelegerea rolului jurnaliștilor/-elor în gestionarea corectă a puterii de influență pe care o au în edificarea democrației participative		– Media. Concept și evoluție
– Mediile: de la informare, la educarea și formarea conștiinței civice
– Pluralismul de idei
– Rolul jurnalistului/-ei și al cetățeanului/-ei în edificarea democrației participative		Exerciții de:
– descriere a mijloacelor de informare în masă accesate, analizate și evaluate critic;
– relatare prin exemple proprii a informațiilor despre produsele media utilizate frecvent, practic și creativ, din mediile naționale și internaționale;
– argumentarea importanței mediilor independente, necontrolate asupra formării conștiinței civice;
– analiză și reflecție asupra propriilor experiențe mediatice pozitive și negative, precum și raportare critică la conținuturile următoarelor tutoriale digitale recomandate, surse RED:
Din ce este compusă mass-media?
Ce vor… cititorii și ce așteptări au ei de la jurnaliști?
– dezbatere cu jurnaliști/-e despre rolul pe care îl au în gestionarea corectă a puterii de influență într-o societate democratică.

Activități de evaluare:
I. Proiect în perechi/echipe: Impactul funcției de educare/ divertisment/formare a opiniei/informare/ (la alegere) a mass-media asupra „generației Z”.

II. Calitatea și diversitatea informației

I.Sondajul de opinie Există în Republica Moldova control informațional?

II.Fișa de autoevaluare și evaluare reciprocă.

III.Portofoliul media.

    Unități de competențăUnități de conținutActivități de învățare și evaluare (recomandate)
    2.1. Identificarea informației de calitate în bază de algoritm
    2.2. Analiza și interpretarea critică a produselor media
    2.3. Recunoașterea influențatorilor și a informației pe care o furnizează aceștia
    Cunoașterea și aplicarea instrumentelor utile, pentru a verifica autenticitatea 2.4.informațiilor, imaginilor
    Interpretarea situațiilor, tehnicilor de manipulare
    2.5. Argumentare a rolului con- sumatorului responsabil în transmiterea mesajelor media într-o lume digitalizată    		– Informația.
    Calitatea informației
    – Influențatorii și rolul acestora în informarea si comunicarea online
    – Identificarea manipulării și a propagandei în era digitală.
    – Imaginea trucată ca formă de manipulare
    – Sursele și instrumentele veridice de documentare online: enciclopedii, dicționare. Resursele deschise și copyrightul
    – Evaluarea Portofoliului media    		Exerciții de:
    – accesare, selectare critică a informațiilor, imaginilor, surselor media;
    – analiză obiectivă a informațiilor media (titlu, date factologice, cifre);
    – identificare a influențatorilor;
    – analiză a modului cum influențatorii pot determina o schimbare de opinie, de comportament sau o decizie;
    – verificare a arhetipului imaginii cu ajutorul instrumentelor online;
    – identificare a elementelor de manipulare, propagandă prin comparare cu originalul informației, imaginii;
    – selectare judicioasă a diferitor produse media (dicționare și enciclopedii online etc.);
    – reflectare asupra canale- lor personale de informare, comunicare și distribuire a informațiilor media, precum și raportare critică la conținuturile următoarelor tutoriale digitale recomandate, surse RED:
    Cum evităm capcana imaginilor trucate;
    Viralizarea falsurilor, un fenomen tot mai prezent în mass-media.

    Activități de evaluare:
    I. Fișă de autoevaluare. Quiz, sursă RED: Descoperă care sunt tehnicile de manipulare la care apelează jurnaliștii.
    III. Fișă de evaluare reciprocă. Quiz, sursă RED: Alege știrile corecte și depistează-le pe cele false!
    III. Proiect de grup/perechi: Studiu de caz Verificarea ca-
    lității informației. Stop Fals!

    III. Mediul virtual și efectele acestuia

    Studiu de caz pe imagini din mediul online național, care au avut un impact colectiv de rezonanță.

    IV. Completarea portofoliului media.

    Unități de competențăUnități de conținutActivități de învățare și evaluare (recomandate)
    3.1. Cunoașterea regulilor de explorare rațională și responsabilă a mediilor ca activitate de recreare și informare
    3.2. Utilizarea tehnicilor de securizare în mediul online în situațiile de hărțuire online, trolling și abuz sexual virtual
    3.3. Recunoașterea flamerilor, trollilor prin analiza critică a informației pe care o furnizează aceștia
    3.4. Asumarea unui comportament responsabil în situațiile de intimidare, hărțuire, amenințare și/sau șantaj sexual    		– Profilul social online. Cultura comunicării: autoprezentarea
    – Hărțuirea online
    – Trollingul și trollii
    – Abuzul sexual în spațiul virtual
    – Comportamentul etic în online (neticheta)    		Exerciții de:
    – delimitare a indicilor de comportament care definesc situațiile de dependență în spațiul online;
    – memorare a tehnicilor de securizare în mediul virtual;
    – verificare a profilului personal pe Facebook, Instagram sau X (Twitter);
    – aplicare a tehnicilor de securi- zare online;
    elaborare a regulilor pentru neticheta clasei sau a unui grup de interese;
    recunoaștere a situațiilor de cyberbullying, trolling, flaming, abuz sexual, sexting, sex-chat, grooming, sextortion, pornografie din răzbuna- re, precum și raportare critică la conținuturile următoarelor tutoriale digitale recomanda- te, surse RED:
    Parola: o cheie care trebuie să fie doar a ta;
    Profilul social online: cât spui și cât lași… în minte;
    Profilurile false: cum să ne ferim de ele;
    Hărțuirea online, sau cyberbullying;
    Sexting: corpul tău nu este
    „informație publică”.
    Activități de evaluare:
    Proiect individual: Gândesc înainte de a distribui și plasa online informații, imagini!
    Fișa de autoevaluare și evaluare reciprocă.
    Completarea portofoliului media.

    IV. Creatorul de media în era digitală

    Unități de competențăUnități de conținutActivități de învățare și evaluare (recomandate)
    4.1.Aplicarea tehnicilor de se- lectare a unor conținuturi media pentru documentare și relaționare constructivă cu semenii
    4.2.Utilizarea instrumentelor Web 2.0 în activități de învățare și odihnă
    4.3.Valorizarea rețelelor sociale în procesul de creare a pro- duselor media
    4.4.Distribuirea produselor media în perspectiva promovării conștiente a unor valori colective și personale
    4.5.Conștientizarea impactului pozitiv al explorării mediilor în formarea propriei personalități    		– Cetățeanul digital. Instrumente de productivitate
    – Mesajul meu media. Text, social media post
    – Blogul
    – Fotografia. Noi formate de social media: live-urile, GIF-urile
    – Evaluare sumativă.
    Portofoliul meu media    		Exerciții de:
    – identificare a oportunităților de învățare prin creare de produse media;
    – utilizare a instrumentelor web în realizarea produselor media;
    – proiectare a activităților de consum mediatic de calitate;
    – memorare a tehnicilor de elaborare a unor produse media;
    – creare a produselor scrise, fotografice, video cu conținut educațional, social, cultural, de divertisment;
    – distribuire de produse media;
    – analiză a tutorialelor digitale:
    digitale:
    New media vs. jurnalismul clasic;
    Vloggerii și bloggerii: jurnaliști sau formatori de opinie?

    Activități de evaluare:
    I. Proiect de grup. Realizarea unui produs de publicitate (la alegere):
    Sursa mediatică credibilă/preferată pe care o recomand.
    Codul de reguli pentru utilizarea noilor medii.
    II. Galeria foto tematică.
    III. Fișa de autoevaluare și evaluare reciprocă.

    VI.SUGESTII METODOLOGICE

    Proiectarea-predarea-învățarea

    Curriculumul la disciplina opțională Educație pentru media pentru clasa X / XI se va realiza prin utilizarea Manualului, care va fi elaborat și va include Ghidul pentru cadrele didactice și Teme. Metodologia de predare se va axa pe abordarea integrată, în perspectivă interdisciplinară, a conținuturilor, valorificând și integrând, în egală măsură, pre-achizițiile tuturor ariilor curriculare specifice. Se va ține cont de faptul că actualul curriculum este construit în baza a patru module: Media – puterea a patra în societatea democratică, Fluxul informațional și manipularea, Mediul virtual și capcanele acestuia, Creatorul de media în era digitală, concepute într-o succesiune logică. Astfel, se va asigura creșterea gradului de dificultate pentru elevul/-a care a beneficiat de acest curs la ciclul primar și/sau gimnazial, precum și alte curricula opționale din același domeniu. În vederea accesibilizării procesului de formare a competențelor specifice disciplinei elevului/-ei care pentru prima dată va studia această disciplină, se recomandă consultarea curricula și valorificarea judicioasă de către cadrul didactic a auxiliarelor pentru ciclurile primar și liceal.

    În vederea realizării calitative a demersului educațional prin dezvoltarea sistemului de competențe propus, recomandăm a se acorda câte două lecții la următoarele teme: Mediile: de la informare, la educarea și formarea conștiinței civice; Pluralismul de idei; Rolul jurnalistului și al cetățeanului în edificarea democrației participative; Informația. Calitatea informației; Influențatorii și rolul acestora în informarea și comunicarea online; Identificarea manipulării, a propagandei în era digitală; Imaginea trucată ca formă de manipulare; Sursele și instrumentele veridice de documentare online: enciclopedii, dicționare. Resursele deschise și Copyrightul; Hărțuirea online; Trollingul și trollii; Abuzul sexual în spațiul virtual; Cetățeanul digital. Instrumente de productivitate; Mesajul meu media. Text, Social Media Post; Fotografia; Noi formate de social media: life-urile, gif-urile.

    Cadrul didactic va construi un design constructivist al unității de învățare, încurajând elevul/-a să observe critic diferite puncte de vedere asupra situației, să caute informația, să se informeze, să analizeze, să compare, să evalueze, tratând critic informația, indiferent de sursa de proveniență a acesteia. Prin urmare, instrumentarul didactic aplicat de către cadrul didactic va stimula abordarea activ-participativă prin utilizarea tehnicilor de formare a gândirii critice, care contribuie plenar la formarea spiritului analitico-reflexiv, a atitudinii de responsabilitate și vigilență în raport cu oricare tip de impact și influență media. Va fi încurajată activitatea de colaborare, lucru în perechi și în echipe. În acest sens, la nivelul fiecărui modul, profesorul/-a va respecta cei cinci pași de dezvoltare/formare a competenței media (Acces, Analiză, Creare, Reflecție și Acțiune), în conformitate cu recomandările Comisiei Europene.

    Prima etapă – Accesul – se va realiza prin căutarea de informații relevante, accesarea diferitor surse, axarea pe situații concrete de învățare, cu exemple relevante din spațiul media (rețelele sociale, filme, reviste tipărite și online, articole de ziar, știri, interviuri, emisiuni televizate, capturi audio și video, reportaje etc.), din mediul familial, social și cel școlar. Se vor proiecta activități practice în care se vor accesa surse media, cu articole sau știri concrete din fluxul informațional, se vor valorifica contexte de comunicare digitală prin utilizarea resurselor multimedia.

    Etapa a doua – Analiza – va implica interpretarea și evaluarea diferitor forme de mesaj prin întrebări deschise, cu centrare pe tehnicile gândirii critice. La această etapă, principiul „Non multa, sed multum” este oportun, întrucât este valoros să-i oferim tânărului/tinerei posibilitatea de a conștientiza și de a percepe în profunzime conținuturile complexe. La această etapă, se vor oferi tutorialele disponibile (RED), recomandate la rubrica Activități de învățare și evaluare. Aceste tutoriale sunt disponibile pe Mediacritica http://mediacritica.md/ro/, primul portal de educație mediatică din țară, lansat în martie 2018. Produsele sunt în corespundere cu particularitățile de vârstă ale beneficiarilor prezentului curriculum și pot contribui eficient la crearea contextului educațional necesar demarării procesului de analiză.

    Etapa a treia – Creare – va presupune elaborarea, individual sau în grup, a produselor multimedia, texte, articole, interviuri, produse video, fotografii, filme, bloguri, galerii foto etc. Se va ține cont de faptul că, în corespundere cu exigențele impuse de Standardele de competențe digitale pentru cadrele didactice din învățământul general, cât și cele pentru elevi/-e, implicarea cadrului didactic și a elevilor/-elor nu doar în calitate de utilizator/-oare a resurselor digitale, dar și în postura acestora de creatori/-oare de conținuturi educaționale digitale este un imperativ al școlii de azi. La această etapă de formare a competenței media a elevilor/-elor, la nivel metodic, sunt salutabile proiectele educaționale realizate prin cooperarea profesorilor/-oarelor de diferite discipline (informatică, limba și literatura română, limba străină), cât și parteneriatele externe (jurnaliști/-ste, actori/-rițe, scriitori/-oare, bloggeri/-e, ONG-uri etc).

    Etapa a patra – Reflecția – se va construi pe achizițiile etapelor precedente și va fi orientată spre evaluarea impactului pe care produsele media îl au asupra elevilor/-elor în calitatea lor de consumatori/-oare și de creatori/-oare de produse media. Este important să orientăm demersul didactic spre comunicarea autentică, deschisă, spre dialog, dar și contexte de autoanaliză (jurnal reflexiv), de comparare și evaluare critică a produselor media. Raportarea la propriile experiențe ale elevilor/-elor, în calitatea lor de consumatori/-oare și producători/-oare media, se impune.

    Etapa a cincea – Acțiune – va presupune motivarea elevilor/-elor pentru implicare în varia activități: proiecte de grup, proiecte de cercetare, conferințe, videoconferințe, dezbateri cu soluționarea unor probleme concrete din școală sau comunitate. În acest mod, elevii/-ele vor face un transfer de cunoaștere în situații de integrare autentice, dezvoltându-și competența media.

    VII.STRATEGII DE EVALUARE

    Evaluarea va avea funcția de motivare și implicare a elevilor/-elor. Evaluarea va fi centrată pe tehnici și strategii didactice activ-participative, fapt ce va permite orientarea rezultatelor școlare spre latura metaformativă. Se va urmări ca prin evaluare să se poată observa achizițiile elevilor/-elor la nivel de atitudini, convingeri, conduite personale.

    În mod obligatoriu, se vor realiza evaluări sumative la sfârșitul fiecărui semestru. Acestea pot fi scrise, orale sau practice, astfel încât să asigure caracterul multifuncțional al evaluării și personalizarea acestui proces, în funcție de obiectivele urmărite. Evaluarea poate fi realizată prin diferite metode: proiectul individual, în perechi sau de grup, portofoliul, jurnalul reflexiv etc. Profesorul/-oara va ghida activitatea elevilor/-elor de elaborare a portofoliului media, structura căruia va fi stabilită de comun acord cu ei/ ele. Acesta poate fi realizat în variantă hârtie și digitală și va însuma toate produsele activității elevilor/-elor pe parcursul anului. La finalul fiecărei unități tematice se va realiza câte un produs care va demonstra evoluția gradului de înțelegere și utilizare rațională și creativă a media. Produsele elaborate vor fi evaluate în baza criteriilor stabilite și negociate, de asemenea, împreună cu elevii/-ele, fapt ce va contribui la motivarea acestora pentru învățare conștientă și responsabilă. Evaluarea portofoliului media al elevului/-ei poate fi realizată semestrial sau anual.

    Recomandăm utilizarea chestionarelor de autoevaluare, precum și a fișei de autoevaluare, care permit elevului/-ei să-și observe propriul comportament, atitudine în situații de învățare structurate cooperativ.

    REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

    Documente normative:

    1. Codul educației al Republicii Moldova nr. 152 din 17.07.2014. Publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 319-324, art. nr. 634 din 24.10.2014
    2. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 „Educația-2020”. Hotărârea guvernului Republicii Moldova nr. 944 din 14.11.2014. Publicat în Monitorul Oficial, nr. 345-351 din 21.11.2014.
    3. Standardele de competențe digitale pentru cadrele didactice din învățământul general, aprobate prin ordinul Ministerului Educației nr. 862 din 07 septembrie 2015.

    Referințe științifice și metodice:

    1. Albulescu I. Educația și mass-media. Comunicare și învățare în societatea informațională. Cluj-Napoca: Dacia, 2003, p. 81-122
    2. Balaban D.- Cr. PR, publicitate și new media. București: Triton, 2009
    3. Coman M. Introducere în sistemul mass-media. Iași: Polirom, 2007
    4. Craia S. Dicționar de Comunicare, Mass-Media și Știința Informării. București: Meronia, 2008
    5. Decaigny Th. Communication audio-visuelle et pedagogie. Bruxelles-Paris: Labor-Nathan, 1976
    6. Dicționar de media. Larousse. Editura Univers Enciclopedic Gold, 2005
    7. Drăgan I. Media și violența. În: Sociologie Româneasca vol. IV nr.2, 2006. București: Editura Asociația Română de Sociologie, Institutul Social Român și Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
    8. Fedorov A. V. Media Education and Media Literacy: Russian Point of View. LAMBERT Academic Publishing, 2010
    9. Ficea B. Tehnici de manipulare. București: Nemira, 1997
    10. Guțu D. New media. București: Tritonic, 2007
    11. Handrabura L., Grîu N. Educația pentru media. Manual pentru clasele VII-VIII. Chișinău: Tipografia Centrală, 2018, 151 p.
    12. Handrabura L., Grîu N., Șpac S. Educația pentru media (clasele a III-a – a IV-a). Auxiliar didactic pentru învățători și elevi. Ch.: Tipografia Centrală, 2017, 140 p.
    13. Kellner D. Cultura media. Iași: Institutul European, 2001
    14. Masterman L., Mariet Fr. Media Education in 1990’s Europe. A Teacher’s Guide. Council of Europe Press, 1994
    15. Micaci Cr. I. Educația și alfabetizarea media. București: Galaxia Gutenberg, 2011
    16. Moeglin P. (coord.). Industriile educației și noile media. Iași: Polirom, 2003
    17. Ribble M. Digital Citizenship in School. Nine Elements All Students Should Know. Third Edition, ISTE, 2015
    18. Rotaru I. Educația pentru comunicare și mass-media. Reșița: Editura Eftimie Murgu, 2009
    19. Rusu A. Valențe educative ale comunicării mediatice. Iași: Universitatea„Al. Ioan Cuza”, 2004
    20. Sălcudean M. New media, social media și jurnalismul actual. București: Tritonic, 2015
    21. Schram W. Noile mass-media: un studiu în sprijinul planificării educației. București: EDP, 1979, p. 39-125
    22. Stănciugelu I. Măștile comunicării. De la etică la manipulare și înapoi. București: Tritonic, 2012
    23. Sterian M. Agresivitatea mediatică și personalitatea. București: Paideia, 2004
    24. Țarină Ec. Bazele comunicării. Ediția a II-a. Chișinău: Prut Internațional, 2017
    25. Vasile A. Mass media și gândire critică. București: Tritonic, 2012
    26. Спичкин А. В. Что такое медиаобразование: Книга для учителя. Курган, 1999
    27. Федоров А. В. Словарь терминов по медиаобразованию, медиапедагогикеz медиаграмотности, медиакомпетентности. М.: МОО «Информация для всех», 2014. 64 c
    28. Челышева И. В. Медиаобразование для родителей: освоение семейной медиаграмотности. Научно-популярное издание. Таганрог: Изд-во Южного Феде рального ун-та, 2008

    Educația informală și mass-media

    Platforme online recomandate:

    • 🌍 Amnesty USA
      Site-ul oficial al filialei din SUA a Amnesty International – resurse pentru drepturile omului, educație civică și activism global.
    • 🧠 Educația Mediacritica
      Platformă dedicată educației media în Republica Moldova. Conține lecții, ghiduri și materiale interactive pentru elevi și profesori.
    • 📰 ABC-ul Presei – Mediacritica.md
      Secțiune din Mediacritica.md ce explică noțiuni de bază despre jurnalism, presa responsabilă și manipulare mediatică.
    • 🔍 Google Images
      Motor de căutare pentru imagini – util pentru verificarea sursei și contextului vizual al unei fotografii.
    • 🌐 Media Navigator – n-ost.org
      Platformă informativă care oferă acces la surse media credibile din Europa de Est și nu numai.
    • ⚠️ Stop Fals – API Moldova
      Inițiativă a Asociației Presei Independente (API) care combate dezinformarea și promovează gândirea critică.
    • 🕵️‍♀️ TinEye
      Motor de căutare inversă pentru imagini – folosit pentru a verifica dacă o imagine a mai fost publicată online și în ce context.