• Împărtășiți două reguli pe care le respectați.
• Urmăriți filmulețul Arta fotografică cu Gabriel Enciu  bit.ly/41YoMoS, videograf.
• Rețineți trei sfaturi utile și trei greșeli tipice la fotografiere.

• Fă click pe conceptele-cheie atunci când le identifici prima dată și acumulează bonusurile media.

Ce este fotojurnalismul?

Fotojurnalismul reprezintă acea parte a jurnalismului care completează povestirea faptelor cu imagini și ajută consumatorul de presă să creadă în ceea ce citește sau vede. Imaginea îi dă ocazia persoanei care privește să devină martor ocular la evenimentele întâmplate și îl ajută să tragă propriile concluzii.

Fotografia de presă reprezintă una dintre probele/mărturiile/argu- mentele pe care le folosește jurnalistul atunci când relatează despre un fapt. Dacă relatează, de exemplu, despre un miting de protest, fotografia de la eveniment va confirma, prin imagine, locul desfășurării, numărul aproximativ al participanților, atmosfera și revendicările manifestanților. Fără o imagine de la fața locului, cititorilor le-ar fi mai greu să creadă că, într-adevăr, a avut loc un protest.

„O știre nu poate fi considerată integră atât timp cât mai rămân neutilizate posibilitățile de amplificare și completare a ei. În acest sens, fotografia de presă contribuie la redarea cât mai realistă a evenimentului, satisface plenar interesul societății în setea acesteia pentru informare, ajută oamenii de toate vârstele să înțeleagă mai bine problemele cu care se confruntă societatea”, se spune în preambulul Codului de etică al Asociației Naționale a Fotoreporterilor din SUA.

Fotografiile de presă nu pot fi publicate în niciun caz fără legendă. Legenda este textul care însoțește fotografia, explică cine apare în imagine și ce moment anume este surprins. Legenda conține, în sine, o istorie. Dacă legenda lipsește, fotografia poate fi înțeleasă greșit, interpretată în diferite moduri, ceea ce duce la manipulare prin imagini.

În cazul unei istorii, prin fotografii reporterul relatează fapte și transmite emoții. O fotografie în care în prim-plan sunt mâinile bătătorite de muncă ale unui țăran va transmite un mesaj mult mai puternic emoțional decât un alineat de descriere prin text.

Care este misiunea unui fotojurnalist/
unei fotojurnaliste?

Un fotojurnalist/o fotojurnalistă este, în primul rând, o persoană care muncește pe teren. Aceasta înseamnă că se află în permanență pe stradă, la evenimente, între oameni. El/ea trebuie să surprindă realitatea, să își propună să povestească prin imagini istorii de viață. Provocarea în fotojurnalism, spun specialiștii, este să găsească momentul decisiv și să apese pe butonul aparatului de fotografiat.

Un aspect important al misiunii fotojurnalistului este formulat de fotograful George Nicolae din România: „Un fotojurnalist nu ar trebui să mintă. Cel puțin nu conștient. Sigur, nu poți să speri la o obiectivitate absolută”.

Care sunt principalele reguli ale unei fotografii de presă?

Atunci când fotografiază sau pun în pagină fotografii realizate de colegi/colege, jurnaliștii/jurnalistele trebuie să respecte anumite reguli:

• Pe teren, ei/ele nu au voie să amenajeze lucrurile într-un anumit fel, ca să le iasă o fotografie „bună” sau emoționantă. De exemplu, au fost cazuri în care, după explozii sau cutremure de pământ, unii fotografi plasau intenționat o jucărie printre ruine. Astfel, jucăria sugera că acolo a locuit un copil care nu a supraviețuit sau căruia i-a fost distrusă casa, fapt ce adaugă tragism mesajului fotografiei.
• Fotografii/fotografele nu au voie să publice fotografii în care se văd explicit cadavre desfigurate sau sânge, deoarece acest lucru poate afecta emoțional spectatorul.
• Fotografii/fotografele nu ar trebui să interacționeze foarte mult cu persoanele pe care le fotografiază. Acestea trebuie lăsate „în mediul lor” și fotografiate acolo, pentru a le surprinde stările și emoțiile atunci când acestea sunt sincere, și nu „alterate”/modelate de prezența fotografului.
• Fotografii/fotografele, ca șireporterii /reporterele care scriu, nu au voie să publice imagini din viața privată a oamenilor fără acordul lor, dacă acest fapt nu este justificat puternic de un interes public major. În general, în redacțiile care țin la reputația lor și produc conținut jurnalistic de calitate, este interzisă prelucrarea fotografiilor în Photoshop – un program pe computer care permite retușarea culorilor, combinarea imaginilor, adăugarea elementelor etc., întrucât se consideră că astfel este denaturată realitatea. Totuși, în presă se întâlnesc fotografii prelucrate, iar cel mai des photoshop-ul este folosit pentru modificarea fotografiilor în scop de manipulare.

Ce detalii te pot ajuta să deosebești o
fotografie trucată de una veridică?

Atunci când pe portaluri sau pe rețelele sociale apar fotografii care par șocante sau ieșite din comun, profesioniștii și profesionistele care se ocupă de descoperirea și dezmințirea falsurilor în media (mai sunt numiți fact-checkeri) pot verifica dacă imaginile sunt trucate sau nu. În calitate de consumatori și consumatoare avizate, vom atrage atenția, de exemplu, la anotimpul surprins în imagine, pentru a compara starea vremii cu modul de a se îmbrăca al oamenilor din fotografie, la numerele mașinilor, la relief, clădiri, standuri de reclamă etc. Aceste detalii pot da indicii asupra locului unde a fost făcută fotografia, asupra anului sau circumstanțelor și, în con- secință, se poate descoperi dacă fotografia este una modificată.

Accesează și urmărește tutorialul Fotojurnalismul, presa care prinde clipa de pe portalul Mediacritica.md. bit.ly/48LZJr6

Nicolae Pojoga, fotojurnalist

Selectează din tutorial:

• Cum crezi, este autentică sau este trucată? Argumentează.
• Află mai multe, citind informația ce urmează.

Această fotografie a fost făcută în anul 1967, de către un reporter-fotograf american, Rocco Morabito, pentru un ziar local. Ea îi înfățișează pe doi electricieni care executau lucrări stradale. Unul dintre ei a atins liniile de înaltă tensiune și a fost electrocutat puternic, încât inima i s-a oprit. Muncitorul s-a prăbușit, însă a fost ținut de curelele de protecție. Colegul său i-a făcut manevra de resuscitare „gură la gură”, timp de câteva minute, până când a simțit un puls slab. Electricianul a fost coborât și preluat de ambulanță. Datorită colegului său, electricianul a fost salvat și ulterior s-a recuperat complet.

Fotografia a fost numită Sărutul vieții (Kiss of Life), iar fotograful a obținut pentru ea premiul Pulitzer în anul 1968. Chiar și peste 50 de ani Sărutul vieții rămâne în topul celor mai apreciate fotografii pentru care i s-a dat prestigiosul premiu.

• Selectați una dintre opțiuni cu privire la mesajul transmis de această fotografie.

1. Viața e un dar divin.
2. Solidaritatea colegială este o valoare.
3. Niciodată să nu-ți pierzi cumpătul și speranța.
4. Lucrurile pot fi altceva decât par.
5. Curajul poate fi manifestat în diferite forme.
6. Prietenia se validează în situații-limită.

• Scrieți o scurtă poveste despre această fotografie, povestind-o la persoana I, din perspectiva fotografului care a surprins momentul.
• Vi s-a întâmplat, în viața de zi cu zi, să surprindeți în fotografii, cu telefonul mobil sau cu o cameră foto, momente unice și emoționante?

Lucrând în perechi, faceți fotografii în baza unei teme de interes pentru comunitatea voastră, de exemplu: Situația ecologică din localitate; Starea drumurilor și a infrastructurii; Forme interesante de relief; Oameni și destine etc.

• Realizați fotografii la tema dată și organizați o expoziție tematică virtuală sau una reală, în clasă sau pe holul instituției.
• Însoțiți fiecare fotografie de o legendă.
• Propuneți un titlu original pentru expoziția respectivă.
• Împărtășiți în plen impresiile trăite în calitate de fotograf/fotografă.