A. Tableta de informații și idei.
Publicitatea este o formă de comunicare/prezentare publică, impersonală și persuasivă; o tehnică de promovare menită să informeze, să convingă și să influențeze () atât pe clienții efectivi, cât și pe cei potențiali, cu privire la unul sau mai multe produse, servicii, evenimente/activități, idei, persoane și/sau organizații economice sau non-profit.
| David Ogilvy, cunoscut ca „părintele publicității”, a spus: „Nu privesc publicitatea ca pe un divertisment sau ca pe o formă artistică; o consider mai degrabă un mijloc de informare. Atunci când scriu o reclamă, nu vreau să-mi spuneți că o găsiți creativă. Vreau să vi se pară atât de interesantă, încât să cumpărați produsul”.
Atunci când este plătit, acest mesaj media se numește reclamă. Ea poate fi făcută print-un articol David Ogilvy (dintr-o publicație), afiș, placardă, panou, prospect, spot etc. |
 David Ogilvy |
Publicitatea este percepută și ca () al reclamei și chiar ca o noțiune generală a oricărei activități de promovare. Cu toate acestea, diferența logică este aceea că publicitatea este domeniul/procesul, iar reclama este produsul acestui proces. Reclama reprezintă un tip de dis- curs publicitar, un produs comercial care duce cumpărătorul la furnizor, producător, vânzător.
Reclama definește la superlativ legătura dintre emițător și (). Publicitarul (emițătorul) știe ce-și dorește cumpărătorul (receptorul), iar acesta, la rândul lui, este mulțumit că i-au fost citite gândurile.
Scopul direct al mesajului publicitar este stimularea dorințelor clienților și clientelor și formarea asociațiilor pozitive în legătură cu produsul sau compania promovată, scop care este atins prin folosirea metodelor de manipulare psihologică mai mult sau mai puțin subtile.
| Tot mai multe produse publicitare exagerează (vezi imaginea alăturată), înșală, apelează la sexism și frivolitate, prezintă relatări iraționale, creează așteptări exorbitante și, în general, promovează o societate (). |  |
Să ne amintim, în acest sens, de campaniile din ajunul sărbătorilor spirituale – Crăciunul, Paștele! Mesajul transmis către publicul corespunzător trebuie să capteze atenția, să stârnească (), să convingă publicul țintă și să-l determine să acționeze într-un anumit mod.
Pentru aceasta, el trebuie să fie puternic, atractiv, simplu și concis, să nu aibă decât o temă/subiect, să fie ușor de reținut, să sugereze cea mai potrivită acțiune, precum și beneficiile celor care le vor întreprinde.
În publicitate, se recurge adesea la (), de pildă, a sugera anumite calități fără a le rosti și a le asocia, prin efectul de proximitate, unor caracteristici ale produsului promovat. Așa se întâmplă în reclama la Coca-Cola Light, care are la bază ideea că băuturile răcoritoare fără zahăr ajută la obținerea „siluetei de vis”.
Dacă vrei să realizezi o publicitate de calitate, respectă următoarele reguli:
Principala deosebire dintre o reclamă și o știre este că, deși ambele transmit o informație, reclama vorbește exclusiv despre părțile pozitive/avantajele unui fapt/ obiect, iar știrea vizează toate aspectele, atât cele pozitive, cât și cele negative.
– Analizați impactul culorilor: ce senzații trezesc? Cum credeți ce efect ar da culorile albastru și violet, de exemplu?
– Traduceți sloganul și analizați:
➤ subiectul enunțului (număr, persoană);
➤ aspectul temporal al verbului.
– Formulați o concluzie cu referire la tehnicile de persuasiune folosite, susținând una sau mai multe idei:
➤ acest produs publicitar folosește limbajul consumatorilor/consumatoarelor: e simplu și familiar;
➤ acest produs media trimite la experiențe/emoții personale ale consumatorilor și consumatoarelor;
➤ acest produs media înglobează ideea de generații prin litere de dimensiuni mici și mari;
➤ sloganul manipulează gândirea consumatorilor și consumatoarelor prin falsa idee de „iubire față de mâncare”.
Ştirile sunt informații despre anumite evenimente curente, comunicate prin media scrisă și audiovizuală. Ele trebuie să se refere la fapte care vizează viața și dezvoltarea comunității.
Ca gen jurnalistic informativ, știrea trebuie să ofere răspunsuri concrete la întrebările: cine? (a făcut), ce? (a făcut), când? (a făcut), unde? (a făcut), de ce? (a făcut) și cum? (a făcut). Fără aceste răspunsuri, nu putem vorbi despre o știre completă. O știre incompletă poate fi ().
La scrierea și redactarea unei știri se recomandă aplicarea tehnicii Piramida răsturnată. Aceasta constă în prezentarea celor mai importante informații la începutul știrii, adică la baza inversată a piramidei, după care urmează date explicative, complementare, de context și alte detalii.
Se merge pe principiul: dacă, din lipsă de spațiu, am dori să renunțăm la memorabil unele informații din știre, am începe să „tăiem” de la final, adică am renunța la straturile din vârful piramidei. Astfel, am avea o știre mai scurtă, dar informația de bază nu-și va pierde sensul. Începutul trebuie să conțină, așadar, noutatea, exprimată concret și concis, iar sfârșitul – date adiționale, de context, care l-ar ajuta pe cititor să înțeleagă mai bine conținutul.
Elementul definitoriu al știrii este operativitatea. O știre trebuie să ajungă la consumatorii de presă — () ce faptul s-a produs. Altfel, ea se învechește și informația nu mai are relevanță – se produc alte fapte, deci apar noi știri. Știrea, spre deosebire de alte produse jurnalistice, cum ar fi comentariul, analiza, articolul de opinie sau editorialul, trebuie scrisă într-un limbaj neutru, fără aprecieri, fără figuri de stil. Ea redă doar fapte, necomentate de jurnalist. Dacă jurnalistul/jurnalista își exprimă propriile opinii în știre, aceasta nu mai poate fi credibilă. Un exemplu clasic de intoxicare informațională îl reprezintă știrile false (eng. „fake news”). Ele generează lipsă de încredere și panică. Persoanele care difuzează asemenea informații, de regulă, obțin profit și servesc intereselor înguste ale unor grupuri.
Concluzionând, reține indiciile unei știri de calitate din infograficul de mai jos.
Potrivit unui nou studiu, bolile transmise de la animale la oameni ar putea ucide de cel puțin 12 ori mai multe persoane în 2050 decât au făcut-o în 2020. Cercetătorii și cercetătoarele avertizează că este nevoie de măsuri urgente, pentru a evita apariția unor noi epidemii, potrivit Sky News.
Epidemiile cauzate de unele boli infecțioase transmise de la animale la oameni ar putea apărea mai frecvent în viitor din cauza schimbărilor climatice și a defrișărilor, a declarat compania americană de biotehnologie Ginkgo Bioworks, transmite Ştiri.md cu referire la digi24.ro.
Cercetătorii au descoperit că numărul epidemiilor a crescut cu aproape 5% în fiecare an între 1963 și 2019, iar rata deceselor – cu 9%. Studiul, publicat în BMJ Global Health, a analizat tendințele istorice pentru patru tipuri particulare de boli, care includ virusul Ebola și virusul Marburg, SARS-CoV-1, virusul Nipah și virusul Machupo. Cercetătorii au analizat peste 3 000 de focare între 1963 și 2019, în 24 de țări.
Acestea au inclus epidemii raportate de OMS, focare din 1963 care au ucis 50 sau mai multe persoane și evenimente semnificative din punct de vedere istoric, inclusiv pandemiile de gripă din 1918 și 1957.
În total, evenimentele au provocat 17 232 de decese, 15 771 cauzate de filo virusuri și care au avut loc mai ales în Africa. Echipa a adăugat că „sunt necesare acțiuni urgente” pentru a evita izbucnirea unor noi epidemii.
(Sursa:bit.ly/4aJuaAa)
Tema 1 Ce este informația?
Jocul 1-2.