„v” ceea ce știi deja din informația propusă;
„+” ceea ce ai învățat nou;
„?” informația confuză sau despre care ai dori să te mai documentezi.
Comunicarea dintre oameni este profund influențată de tot ce înseamnă tehnologii și lumea internetului. În secolul XXI vorbim nu doar despre tehnologii digitale. Dezvoltarea fulminantă a inteligenței artificiale demonstrează că societatea, influențată de dezvoltarea tehnologiilor informaționale, a generat noi contexte în care se valorifică potențialul comunicării și interacțiunii umane în spațiul online. Astăzi digitalizarea contribuie, în egală măsură, la promovarea și consolidarea unei valori umane fundamentale – democrația, proiectată la un nou nivel – cetățenia digitală. A fi cetățean digital sau cetățeană digitală înseamnă, în primul rând, a deține competențele digitale, necesare pentru a utiliza eficient, rațional tehnologiile informaționale și a te dezvolta permanent.
Specialiștii definesc nouă elemente esențiale ale cetățeniei digitale, pe care tinerii și tinerele ar trebui să le deprindă încă din școală. Printre acestea se numără: accesul digital, comerțul digital, securitatea digitală, comunicarea digitală, dreptul sau sănătatea și bunăstarea digitală. Comerțul digital, de exemplu, presupune că cetățeanul/cetățeana știe să facă cumpărături online, să rezerve bilete sau să achite facturi fără a merge la bancă. Sănătatea și bunăstarea digitală presupun utilizarea oportunităților oferite de tehnologii în medicină, dar și adoptarea unui comportament responsabil al utilizatorului care este conștient de impactul tehnologiilor asupra sănătății și are, prin urmare, un consum mediatic echilibrat și responsabil.
La origine, cuvântul digital înseamnă „care aparține degetelor”, iar în sens cibernetic înseamnă „ceea ce poate fi reprezentat prin cifre și numere”. Iată cum de la posesori ai amprentei digitale, astăzi oamenii au căpătat o întreagă lume digitală, în care totul se convertește prin magicul e-. Prin urmare, nu este de mirare că aproape zilnic auzim termeni noi din lumea tehnologiilor despre tot soiul de gadgeturi, platforme de comunicare sau tipuri de servicii prestate online. Fiecare dintre acestea devine parte a limbii noii noastre cetățenii digitale, iar prefixul e-, care este, în fapt, o abreviere de la „electronic”, se pare că va avea în viitor o numeroasă familie.
La fel ca și cetățeanul unui stat, cetățeana și cetățeanul digital simte apartenența la societatea digitală în care își petrece o bună parte din timpul său, simte, de cele mai multe ori, nevoia să se implice în activitățile/mișcările din lumea digitală și are nevoie de protecție în acest mediu. Cetățeana/cetățeanul digital nu este doar cel care știe să utilizeze tehnologiile, dar și cel care se implică, în măsură mai mare sau mai mică, în construirea și gestionarea acestei lumi. Conținutul creat, distribuit, utilizat, pentru a contribui la dezvoltarea și avansarea lumii digitale, face dintr-un simplu utilizator de tehnologii un cetățean digital responsabil, cu gândire critică și dispus să contribuie la perfecționarea „statului” digital. Cei care doar observă de pe tușă ceea ce se întâmplă în mediul digital, consumând, eventual, conținuturi, nu pot fi numiți cetățeni digitali, ci simpli beneficiari de informație digitală. Doar valorificarea deplină (sau substanțială) a potențialului tehnologiilor, pentru a edifica o societate mai bună, transformă un simplu consumator sau consumatoare în cetățean digital/cetățeană digitală, cu drepturi și responsabilități asumate, cu o conștiință civică, la fel ca în societatea tradițională.
Progresele rapide ale inteligenței artificiale generative (GenAI) au un potențial imens de a accelera dezvoltarea tuturor domeniilor: educație, medicină, servicii, analiza datelor, însă e important să se asigure valorificarea beneficiilor GenAI responsabil și etic, reducând orice tip de risc.
Web (World Wide Web) este un concept fundamental al internetului, fiind un sistem de distribuție locală sau globală a informației. La origine, cuvântul web semnifică „pânză de păianjen sau țesătură”, sugerând modul în care informația a cuprins întreaga lume ca într-o plasă. Creatorul termenului este Tim Berners-Lee. Acesta a dezvoltat mai multe generații de web, în contextul cărora relația dintre internaut/internaută și internet a evoluat permanent. Avem în vedere câteva generații: Web 1.0 (1990) este internetul pentru a citi, Web 2.0 (2005) este internetul pentru a aduna content și a personaliza userii. Wikipedia, Google sau blogul sunt forme active de manifestare a Web 2.0, care au permis redescoperirea individului în ipostaza sa de cetățeană sau cetățean digital, care poate face comerț online, se dezvoltă, comunică, își creează brandingul personal etc. Deschiderea spre comunități diferite, conform preferințelor individului, este un atu al generației Web 2.0.
Spre deosebire de acesta, Web 3.0 (2010) este webul semantic și inteligent, care permite o dinamizare totală, întrucât se atinge performanța de a procesa informația care vine singură la utilizator, în funcție de necesitățile acestuia. Prin Web 3.0 se pune accent pe implicarea utilizatorului/utilizatoarei în timp real, cu acces la oportunități și volum de date enorm, procesate direct sau indirect de calculatoare.
Astăzi, internauții descoperă activ oportunitățile Web 2.0 și Web 3.0, care oferă multiple contexte de colaborare, creare, dezvoltare. Așa, de exemplu, motorul de căutare Google oferă o metodă simplă și rapidă de găsire a informațiilor pe web, având o bază de date despre peste 10 miliarde de site-uri web. Acesta include: Gmail, Google Docs, Google Calendar, Google Talk, Google Translate, Blogger, Google Reader, Google Groups, Google Maps, Google Earth și alte instrumente utile.
Instrumentele de productivitate aduc mai multă eficiență, flexibilitate și eficacitate în activitate.
Aplicațiile de productivitate pot fi:
task management sau de productivitate individuală, dacă sunt folosite pentru uz individual;
project management sau de productivitate în echipă, dacă se folosesc la nivel de echipă;
productivitate organizațională, dacă sunt integrate în managementul de relații (e-mail, calendar, conferințe, chat, arhivare, colaborare pe documente, standardizare și automatizare).
În baza preferințelor de căutare ale internautului/internautei, sistemul poate procesa și identifica profilul lui/ei în calitate de consumator. Această informație poate fi livrată către potențialii producători, care cercetează piața existentă și cunosc micile slăbiciuni ale clienților săi.
Instrumentele de productivitate pot fi folosite pentru sporirea randamentului tău școlar.
Agenda digitală te poate ajuta să-ți organizezi timpul eficient. Google Calendar sau Microsoft Outlook sunt doar câteva instrumente utile.
Întocmirea listelor de sarcini, cu fixarea timpului rezervat realizării acestora, va contribui la prioritizarea sarcinilor și realizarea lor în timp: Todolist, Wunderlist sau Microsoft To Do sunt destinate să te ajute.
Evidența propriilor notițe și gânduri (atunci când îți vine o idee
trăsnită sau auzi o spusă înțeleaptă, imediat le fixezi în scris) îți ajută să revii la ele oricând ai nevoie: aplicația Note de pe telefonul tău, Evernote, OneNote. Mai mult, poți utiliza Habitica – o aplicație gratuită pentru obiceiuri și productivitate, care te poate ajuta să-ți atingi obiectivele de a deveni sănătos și fericit.
Eficiența învățării la școală și menținerea concentrării în timpul studiului pot fi sporite prin folosirea instrumentelor Anki – pentru memorare, Forest – pentru concentrare, Quizlet – pentru învățarea eficientă a vocabularului.
Limitarea timpului petrecut online poate fi realizată prin aplicații precum Screen Time (pentru iOS) sau Digital Wellbeing (pentru Android), care te pot ajuta să-ți gestionezi mai bine timpul petrecut pe dispozitivele mobile. La fel, este bine să utilizezi un manager de parole: precum LastPass sau 1Password. Toate aceste instrumente vor contribui la menținerea stării tale de bine.
Alte oportunități utile, inclusiv cadrelor didactice, sunt oferite de Google Docs, cu care este ușor să se creeze formulare, chestionare, să se lucreze în comun la o prezentare, cu personalizarea paginilor prezentării și alegerea designului dorit. Pentru prezentarea documentului creat online, celor interesați se dă clic pe butonul Lansare prezentare și se invită participanții/participantele, introducând adresele lor de e-mail.
Google Drive este un alt instrument online pe care îl putem utiliza atunci când mai multă lume trebuie să contribuie la elaborarea unui document, fie acesta un document Word, o prezentare sau o foaie de calcul. Opțiunea Colaborare permite invitarea colegilor/colegelor prin introducerea adresei lor de e-mail (obligatoriu gmail). Prin acest instrument pot fi încărcate fișiere și chiar mape întregi, pot fi create, în comun, tabele sau desene. Activitatea se realizează în cloud, online. Toți participă la editarea documentului comun, în timp real, chiar dacă unul dintre membrii grupului se află fizic în Australia sau oriunde în lume.
Alte oportunități ale Google Drive sunt:
Instrumentele de productivitate se folosesc pe larg în diferite contexte: cu ajutorul lor călătorim, facem sport sau ne asigurăm că avem un meniu sănătos.
(Sursa foto: moldova.unfpa.org)

Primul cuvânt creat cu ajutorul prefixului e- a fost „e-mail”, fiind utilizat în anul 1982.
În Republica Moldova, prima aplicație care permitea plata cu telefonul mobil a facturilor pentru utilități a fost lansată în anul 2014 și are denumirea factura.md. La elaborarea aplicației a lucrat o companie autohtonă de tehnologii informaționale timp de 8 ani. De atunci, plata prin internet a facturilor a devenit accesibilă și fără vreo aplicație specială. Majoritatea băncilor oferă clienților posibilitatea să plătească facturile online, dacă introduc un nume de utilizator și o parolă.
Noțiunea de nativi digitali a fost creată de Marc Prensky pentru a descrie ușurința înnăscută cu care tinerele generații folosesc tehnologiile, comparativ cu persoanele în vârstă, pe care îi numește „imigranți digitali”, referindu-se la faptul că au adoptat tehnologiile mai târziu, în viața lor, și pe care le vor folosi mereu cu „accent” (Prensky, M. (2001). Digital Natives, Digital Immigrants. În: On the Horizon, Vol. 9 Issue 5, p. 1–6.
Disponibil: dx.doi.org)