• Discutați în plen și identificați elementele comune.

• Fă click pe conceptele cheie atunci când le identifici prima dată și acumulează bonusurile media.

Hărțuirea online (cyberbullyingul) și formele de manifestare

Hărțuirea în mediul online (sau cibernetică) este o extensie a fenomenului mult mai larg al violenței psihologice și fizice, cunoscută ca bullying – termen ce provine de la englezescul bully, care înseamnă „bătăuș, huligan”.
Comportamentul de tip bullying se poate manifesta:

• verbal (prin amenințări, etichetări, batjocură);
• psihologic (prin izolarea victimei, răspândirea de zvonuri);
• fizic (prin lovire, împingere).

În spațiul virtual, hărțuirea a luat diferite forme, precum: cyberbullying, flaming, trolling, doxing, flashing sau cyberstalking.

Prin cyberbullying (hărțuirea online) se înțelege hărțuirea de către o persoană a colegilor și colegelor (de muncă, de clasă, de școală) și nu doar, prin intermediul mijloacelor electronice/digitale sau prin intermediul persoanelor din diferite anturaje sociale ale inițiatorului/inițiatoarei, cu intenția de a răni victima. Acest tip de hărțuire poate determina victima să recurgă la gesturi și acțiuni extreme.

Teoretic, hărțuirea online este termenul folosit astăzi pentru a defini abuzul psihologic pe internet, care se poate manifesta prin:

Scopul este, așadar, de a ataca, speria, umili și înfuria în mod deliberat, repetat și ostil, un individ, un grup sau o organizație.
Practic, dacă primești pe e-mail, chat, messenger sau forumuri mesaje neplăcute, texte, imagini sau video care te rănesc, te înjosesc sau îți trezesc frica, înseamnă că ești victima hărțuirii cibernetice.
Flaming, la rândul său, provine de la englezescul flame, ceea ce înseamnă „flacără”, și constă în exprimarea, tot în mediul virtual, a ostilității față de alte persoane prin insultare, înjurături sau ofense. Flamingul „aprinde” spiritele pe internet, utilizatorii și utilizatoarele jignindu-se reciproc prin mesaje. Cauza izbucnirii flăcării o constituie, de regulă, un argument la o temă în cadrul unei dezbateri aprinse în mediul online. Interacțiunile ostile includ profanare, obscenitate și insulte ce pot jigni o persoană care are anumite comportamente/credințe și le exprimă public în spațiul virtual. Politica, religia, familia, războiul sunt teme de la care poate porni „flacăra”, atacatorii și atacatoarele avansând, ulterior, spre insulte personale. Oamenii care participă cel mai mult la astfel de „dezbateri”, în care nu se întâlnesc în mod fizic, dar se jignesc reciproc, din cauza convingerilor pe diferite subiecte, sunt numiți și inițiatori ai „războiului cu/de flăcări” (Flame war).

Trollingul, în contextul hărțuirii online, se referă la situația când un utilizator sau o utilizatoare cu identitate falsă, de regulă, încearcă intenționat să deranjeze, să provoace alte persoane prin postarea de mesaje ofensatoare.

Doxing (scris și „doxxing”) este prescurtarea pentru „dropping docs” – o tactică de răzbunare în rândul hackerilor de calculator din anii ’90. Astăzi, doxingul implică publicarea online a informațiilor personale sensibile ale cuiva în încercarea de a hărțui, de a intimida sau de a fura identitatea cuiva. Informațiile sensibile pot include numerele de securitate socială, numerele de telefon, adresele de acasă, fotografiile personale, informațiile despre angajare, adresele de e-mail și informațiile personale ale membrilor familiei.

Urmărirea și hărțuirea online (cyberstalking) reprezintă o atenție obsesivă nedorită pentru o anumită persoană. Se referă la urmărirea, prin tehnologia digitală, în secret, prin apeluri persistente și mesaje text, pentru a manipula și a constrânge victima să facă ceea ce dorește agresorul. Este considerată cea mai periculoasă formă a hărțuirii online.

Metodele de hărțuire cibernetică

Hărțuirea online sau agresivitatea online se înscrie în violența online, pentru că reprezintă o formă de rele tratamente. Aceasta poate avea loc prin diferite metode:

• Site-urile de ură, create de agresor sau agresoare, pentru a hărțui pe cineva prin publicarea unor poze sau secvențe video, care o înfățișează pe victimă în situații jenante.
• Grupurile de ură care apar pe rețelele sociale. Acestea au în comun faptul că urăsc un grup întreg de oameni. Chiar dacă administratorul sau administratoarea site-ului anulează contul, agresorul sau agresoarea deschide un alt cont, pe care continuă agresiunea, intimidarea și hărțuirea.
• Agresiunea prin intermediul telefonului mobil. Cea mai des folosită metodă este trimiterea mesajelor verbale și/sau a imaginilor cu un conținut jignitor.
• Agresiunea pe bloguri, unde agresorul sau agresoarea scrie comentarii cu un conținut injurios la adresa victimei.
• Agresiunea prin votare pe internet, cum ar fi concursul „Cine este cea mai frumoasă?”.
• Agresiunea prin jocuri virtuale, în care utilizatorilor și utilizatoarelor li se propune să parcurgă un set de misiuni oferite de „curatori” virtuali. Aceștia solicită, de regulă, oferirea datelor cu caracter personal, insuflând, prin metode de intimidare și hărțuire, comportamente automutilatoare și suicidale. În 2017, jocul „Balena albastră” a avut acest impact asupra mai multor adolescenți și adolescente din Federația Rusă, în special. Și doi adolescenți din Republica Moldova au devenit jertfele acestui joc virtual distructiv.

Cauzele violenței online

Există câțiva factori care declanșează modificarea comportamentului copiilor, tinerilor/tinerelor și adulților în spațiul online în unul agresiv, de tip cyberbullying, trolling sau flaming, creând condiții pentru a le dezvolta un comportament agresiv și antisocial online. Acești factori, conform unui studiu despre siguranța copiilor și tinerilor în spațiile virtuale (bit.ly), sunt specifici mediului online. Este vorba despre:

• anonimitatea disociativă – „acțiunile mele în spațiul virtual nu-mi pot fi atribuite în viața reală”, raționament care explică lipsa de identitate a celor mai agresivi dintre utilizatorii și utilizatoarele de internet;
• invizibilitatea – „în spațiul virtual nu știe nimeni cum arăt și nu pot fi judecat în funcție de tonul vocii”. Să fii agresiv/agresivă în viața reală implică să te adaptezi la situație atât prin tonul vocii, cât și prin limbajul corpului. În lumea virtuală, este suficient să scrii un comentariu acid, care presupune, intuitiv, și limbajul nonverbal agresiv al autorului/autoarei;
• asincronicitatea – „acțiunile mele în lumea virtuală nu au loc în timp real”;
• imaginația disociativă – ideea „internetul nu este lume reală, deci oamenii aici nu sunt reali” ne împiedică să conștientizăm că în mediul virtual relaționăm cu oameni reali și că discursul online are același impact ca în viața reală;
• minimalizarea autorității – „pe internet nu sunt persoane cu autoritate, pot face ce vreau” este o convingere condiționată de lipsa judecării sociale și a pedepsei care poate urma drept consecință a acestui fel de comportament exercitat în afara rețelei online;
• influența liderilor de opinie din media, pentru care comportamentul agresiv este un mod de viață în fața ecranului și a camerelor;
• diferențele de valori.

Cum te protejezi în caz de abuz?

✔ Reacționează calm și nu răspunde niciodată la lucrurile care au fost scrise. Cu atât mai mult, nu te răzbuna în același mod!
✔ Fă o captură de ecran (Print Screen) și salvează o copie în calculator la tot ceea ce crezi că poate fi cyberbullying, pentru a avea dovezi, în cazul în care va fi nevoie.
✔ Raportează orice utilizatoare sau utilizator necunoscut care folosește platforma de social media în mod necorespunzător, apoi blochează!
✔ Activează setările de siguranță pe internet! Nu accepta în lista de prieteni persoane pe care nu le cunoști în realitate.
✔ Dacă agresorul sau agresoarea este cineva din școală, vorbește cu el/ea într-un mediu controlat și sigur pentru tine. Este recomandabil să anunți și un cadru didactic în care ai încredere și care poate media relația cu hărțuitorul/hărțuitoarea.
✔ Nu tăinui, vorbește despre ceea ce ți se întâmplă cu părinții, dirigintele sau diriginta!
✔ Anunță poliția, dacă ești amenințat/amenințată și îți este teamă pentru siguranța ta! Sună la numărul unic pentru apelurile de urgență 112. Apelează la organele competente, pentru a-ți apăra drepturile, deoarece hărțuirea este o acțiune ilegală. Poți depune o plângere penală, contravențională sau poți înainta o acțiune civilă în instanța de judecată.

De menționat că evoluția din domeniul inteligenței artificiale va ajuta la prevenirea criminalității și în sistemul de justiție penală. Platformele online utilizează deja IA pentru a detecta și combate comportamentul online ilegal și necorespunzător. În iunie 2023, Parlamentul European a adoptat o poziție de negociere asupra Legii privind IA – primul set de reguli cuprinzătoare din lume care să gestioneze riscurile IA.

• 

  Determinați, mai întâi, forma sau formele de hărțuire.

• Listați posibilele cauze ale violenței manifestate.
• Explicați reacția și acțiunea martorilor.
• Există asemenea situații și în comunitatea voastră? De ce se întâmplă?
• În ce mediu apar mai frecvent – în cel offline sau online – și cum se manifestă de regulă?
• Numiți efectele nocive ale hărțuirii asupra victimelor, pe care le-ați observat.

Menirea acestora este să crească nivelul de conștientizare asupra fenomenului hărțuirii online și a efectelor nocive pe care îl poate avea asupra tinerilor și tinerelor. Ca sugestie, porniți de la informare, inclusiv a cadrelor didactice și părinților, și introduceți prevederi expres care să vizeze neadmiterea comportamentelor de agresiune în mediul vostru școlar, inclusiv în cel online, în Regulamentul intern al instituției.