• Fă click pe conceptele cheie din fiecare subtemă atunci când le identifici și  acumulează bonusurile media.

De ce oamenii se lasă manipulați prin imagini trucate?

Prin editarea digitală a imaginilor cu ajutorul tehnologiilor, oricine poate altera o imagine. Adeseori, imaginile prelucrate pot părea de-a dreptul caraghioase și, la un simplu exercițiu de analiză critică, înțelegem că este o imagine trucată. Cum se explică faptul că imaginile trucate sunt luate drept autentice?

În primul rând, oamenii cred în imaginea falsă când aceasta le alimentează fricile: război, foamete, violență, criză financiară. Pentru mulți dintre noi, fotografia reprezintă proba a ceva ce s-a întâmplat cu adevărat. De multe ori, atunci când auzim despre cineva/ceva, suntem tentați să punem la îndoială, iar dacă vedem o confirmare, chiar și indirectă, într-o fotografie, suntem deja siguri că ceea ce am auzit este adevărat. Fotografia este luată drept probă imbatabilă că o faptă sau un anumit lucru a avut loc în realitate.

Așa se explică, de exemplu, reacția publicului la vederea imaginii care ilustrează emigranții invadând Republica Moldova. Știrile false despre sirienii care ar fi urmat să vină în Moldova au avut un impact semnificativ asupra alegerilor prezidențiale din anul 2016. În 2019 au fost lansate alte știri false despre invazia emigranților. Autorii acestora sunt conștienți de temerile și reticența pe care o manifestă unii moldoveni față de o altă cultură, față de oamenii care au o altă confesiune etc. Oricât de ireală ar părea fotografia, multă lume a crezut-o adevărată.

O altă cauză care explică consumul inconștient de falsuri prin imagine sunt „fermele” specializate de trolli, care fac propagandă pentru anumite state, organizații sau persoane, trucând diferite imagini. Falsurile de informații, imagini, texte sunt realizate în mod profesionist, așa că devine din ce în ce mai greu să depistezi neadevărul. Se constată că, uneori, și cele mai vigilente persoane pot cădea pradă manipulării.

Un alt context de dezinformare sau manipulare prin imagini este cel generat de războiul din Ucraina. E de la sine înțeles că imaginile din orice localitate afectată de război sunt devastatoare. Totuși, unii jurnaliști, în încercarea de a-și face fotografia mai spectaculoasă și pentru a atinge latura sensibilă a privitorului, fac exerciții „de decorare artificială”. Un exemplu clasic sunt jucăriile pentru copii puse în prim-planul caselor distruse din Ucraina.

Imaginile trucate și inteligența artificială

Propagarea imaginilor manipulatoare a atins cote alarmante din cauza dezvoltării mediilor sociale, care permit transmiterea rapidă a fotografiilor trucate prin distribuirea imaginilor. Mai mult decât atât, astăzi crearea de imagini este facilitată de IA sau AI (inteligența artificială sau, în engl., Artificial Intelligence), care poate genera rapid un număr mare de fotografii false. Există o întreagă formă de „artă falsă”, care poate fi creată. Multe fotografii generate cu ajutorul IA au creat haos și au generat dezinformare. Un exemplu sunt fotografiile lansate pe X (Twitter), în anul 2023, care ar reprezenta momentul arestării lui Donald Trump. Imaginea a devenit rapid virală cu peste 6 milioane de vizualizări, iar din captura de ecran alăturată se poate vedea că s-au făcut peste 7 000 (7K) de redistribuiri și peste 38 000 (38K) de aprecieri. Și imaginea în care Papa Francisc poartă o geacă albă pufoasă Balenciaga a devenit virală. În realitate, fotografiile acestea au fost create cu ajutorul Midjourney – un serviciu generativ de inteligență artificială.

E important să reținem că și platformele care oferă stocuri mari de
fotografii, precum Shutterstock (shutterstock.com/),
Adobe Stock (stock.adobe.com/md),
iStock (istockphoto.com/) sau GettyImages
(gettyimages.com/) și-au dezvoltat instrumente IA,
propunând imagini create cu ajutorul inteligenței artificiale.

Cine sunt fact-checkerii?

Atunci când pe portaluri sau pe rețelele sociale apar fotografii care par șocante sau ieșite din comun, profesioniștii și profesionistele care se ocupă de descoperirea și dezmințirea falsurilor în media (numiți și fact-checkeri) pot verifica dacă imaginile sunt trucate sau nu. Activitatea de fact-checking constă în analiza faptelor / informațiilor / afirmațiilor din textul jurnalistic, pentru a determina veridicitatea și corectitudinea lor.

Un consumator / o consumatoare de presă neavizat / neavizată însă poate atrage atenția, de exemplu, la anotimpul surprins în imagine, pentru a compara starea vremii cu modul de a se îmbrăca al oamenilor din fotografie, la numerele mașinilor, la relief, clădiri, panouri publicitare etc. Aceste detalii pot indica asupra locului unde a fost făcută fotografia, asupra anului sau circumstanțelor și, în consecință, se poate ajunge la concluzia dacă fotografia este sau nu una trucată.

Adeseori site-urile de știri false dezinformează inclusiv prin fotografii trucate. Imaginile care însoțesc informațiile nu au legende și, de cele mai multe ori, nu sunt din țara noastră. Trebuie să ne pună în gardă faptul că, la accesarea site-ului, cititorul / cititoarea poate vedea doar titlul și imaginea „știrii”, iar pentru a citi conținutul integral, trebuie mai întâi să-l distribuie pe rețelele sociale. În multe cazuri, la analiza cu instrumentul Google Images, se constată că fotografia a fost preluată din cu totul alt context sau a fost prelucrată.

Reguli de aur ale unei fotografii de presă

✓ Pentru a se ghida în realizarea calitativă a imaginilor, jurnaliștii și jurnalistele din Republica Moldova respectă Codul deontologic al jurnalistului. Acesta prevede cerințe stricte pentru alegerea imaginilor (inclusiv a imaginilor-simbol), precum și Ghidul de stil cu norme etice, în care viitorii și actualii jurnaliști sunt cordial îndemnați să nu manipuleze subiectul sau subiecții fotografiei pentru a o face mai spectaculoasă, ci să se străduiască să reprezinte realitatea cu cât mai multă acuratețe.

✓ La fel, pe teren, ei nu au voie să amenajeze lucrurile într-un anu- mit fel, ca să le iasă o fotografie „bună” sau emoționantă, cum am exemplificat în cazul cu războiul din Ucraina sau în situații de după explozii sau cutremure de pământ, când unii fotografi plasează intenționat o jucărie printre ruine, aceasta sugerând că acolo a locuit un copil care acum fie nu a supraviețuit, fie a rămas fără casă, fapt ce adaugă tragism mesajului fotografiei.

✓ Fotografii nu ar trebui să interacționeze foarte mult cu persoanele pe care le fotografiază. Acestea trebuie lăsate „în mediul lor” și fotografiate acolo, pentru a le surprinde stările și emoțiile atunci când sunt sincere, și nu „alterate”/modelate de prezența fotografului.

✓ Specialiștii în tehnica fotografică nu au voie să publice poze în care se văd foarte clar cadavre desfigurate sau sânge, deoarece acest lucru poate afecta emoțional spectatorul.