putere
informare
jurnaliști
manipulare
știre
noile media
divertisment
socializare
audiență
comunicare
Termenul mass-media, formulat și ca media, este preluat în limba română din engleză. Semnifică „medii (de comunicare) de masă”, dar și mijloace de informare în masă, indiferent de platforma lor tehnologică (tipărite pe hârtie, proiectate pe ecrane sau afișate în stradă, transmise la radio sau televizor, publicate pe internet, accesibile gratuit sau cu plată).
Mijloacele media sunt, în general, definite ca suporturi tehnice care servesc la transmiterea mesajelor către un grup de indivizi. Cu ajutorul acestor mijloace, se stabilește o relație de comunicare între creatorul de mesaj sau emițătorul – o „persoană instituționalizată”, care reprezintă, de obicei, un grup de persoane și este un mare producător de mesaje – și receptorul său, care este, de regulă, un auditoriu de mase. Acest tip de comunicare poartă numele de comunicare mediată, deoarece se folosește de instrumente de mediere pentru a permite emițătorilor să difuzeze informații către unul sau mai mulți receptori.
În limbajul uzual și chiar în unele lucrări de specialitate, termenul mass-media este considerat sinonim cu noțiunea de comunicare de masă și cea de mijloace de comunicare în masă. Masa, în acest sens, reprezintă un număr mare de oameni care consumă același produs media, distribuit pe scară largă prin tehnologiile moderne.
Conceptul de comunicare de masă poate fi definit ca orice formă de comunicare în care mesajele publice se adresează unei largi audiențe într-un mod indirect, unilateral, dar și printr-o interacțiune dintre emițător și receptori, utilizându-se o tehnologie de difuzare.
Dimensiunea industrială a comunicării de masă a dus la crearea unei „culturi de masă”, care a avut drept consecință standardizarea produsului, simplificarea conținuturilor, eliminarea dimensiunilor intelectuale în favoarea atributelor afective și valorizarea după criteriul economic, adică după profit.
Media (sau mediile de masă) cuprinde toate sursele/mediile de informație publice, care ajung la un număr foarte mare de persoane, ca, de exemplu, televiziunea, radioul, internetul, presa scrisă și online, inclusiv aparițiile periodice (ziarele, revistele). Aceasta presupune că produsul respectiv este ușor de obținut și este accesibil pentru toate grupurile sociale.
Combinarea textului, a sunetului, a imaginilor statice și video, a procedeelor de animație într-o comunicare complexă, vizând transmiterea de informații sau divertismentul, a condus la apariția aplicațiilor multimedia. Cele mai moderne sunt interactive. Astfel, o enciclopedie multimedia ilustrează un fenomen, facilitând selecția informațiilor, detalierea unora dintre ele, vizualizarea tridimensională, ceea ce permite utilizatorului/utilizatoarei să circule, zăbovind sau alegându-și obiectivele, într-o lume virtuală.
Mijloacele de comunicare și de informare în masă (mediile) sunt astăzi variate: autonome, de comunicare și de difuzare.
În funcție de suportul prin care transmite informația, mass-media poate fi grupată în presă scrisă (ziarele și revistele), presă audiovizuală (radioul, televiziunea) și presă online.

(Difuzată exclusiv pe internet). Ziarele, revistele, radioul și televiziunea mai sunt numite media tradiționale, deoarece au apărut cu mai mult timp în urmă și au deja o anumită „istorie”. Spre deosebire de acestea, media difuzată doar pe internet este relativ nouă, apărută de 10–15 ani, de aceea sursele de informații care sunt prezente doar pe net au primit denumirea uzuală de noile media.
În această categorie intră presa online (cea care se difuzează doar pe internet: portalurile Agora, Nokta, NewsMaker, Diez etc.). De asemenea, majoritatea mediilor tradiționale și-au făcut deja și corespondente pe web, adică plasează informațiile pe care le produc și pe site-urile lor, care poartă același nume. De exemplu: moldova1.md, protv.md, tv8.md, zdg.md, radiochisinau.md, radiomoldovatineret.md etc.
Dezvoltarea rapidă a site-urilor web în sec. al XXI-lea este apreciată pozitiv de către cititori și cititoare. Avantajele presei online sunt numeroase: de la motivele economice (presa online este ieftină sau chiar gratuită), până la posibilitatea de a beneficia de o arhivă imensă de informații. Se pot stoca știri, reportaje, comunicate de presă, materiale și statistici care nu se pot introduce într-un ziar. Ziariștii și ziaristele presei online pot scrie numeroase articole, fără limită de spațiu sau timp, căci website-urile sunt ușor și rapid de actualizat.
Noile media reprezintă sistemul de comunicare în masă renovat la nivel de producere, difuzare și receptare a informației, odată cu intrarea sigură a internetului în viața noastră. Dacă până la sfârșitul secolului al XX-lea acesta era accesibil unui număr mic de persoane, în special oameni de știință, odată cu apariția WWW, lumea virtuală s-a deschis pentru toți.
O bună parte din existența noastră se desfășoară în acest mediu, ale cărui imense resurse și posibilități le folosim intensiv – de la comerț și banking online la lectură; de la socializare la cursuri universitare; de la muzică, jocuri și filme la comunicarea cu cei aflați departe. Internetul ne-a schimbat fundamental experiențele, trăirile, ideile, iar aventura simbiozei noastre cu lumea virtuală oferită de el continuă și se intensifică.
Digitalizarea, hipertextualitatea, interactivitatea, conexiunea în rețea și realitatea virtuală sunt, așadar, elemente definitorii ale noilor media. Principalele forme ale noilor media sunt: blogul, vlogul, rețelele sociale, sistemul de microblogging (X, cunoscut anterior ca Twitter), sistemul de transmitere a mesajelor video (YouTube), proiectele colaborative online (wikis), ziarele online, webradio, TV digitală.
Comunicarea participativă în spațiul public digital (cyberspațiu), posibilă datorită site-urilor interactive, a schimbat mediul profesional al producătorilor de informații, renovându-l prin apariția jurnalismului cetățenesc, a jurnalismului online și a jurnalismului social.
„Internetul îi leagă pe oamenii care sunt la {depărtare}, dar îi îndepărtează pe cei care trăiesc în același areal.” Josip Grgic
„Mi-e frică de mine, de tine, de toți oamenii care trăiesc mai mult conectați la internet decât la {natură}.” Andreea Papp
„Internetul ne-a dat {acces} la tot, dar a dat și tuturor acces la noi.” James Veitch
„{Like-ul}: moneda virtuală a internetului.” Cornel Stelian Popa
„Mi-e teamă de ziua în care tehnologia va fi mai importantă decât relațiile {interumane}. În lume va exista o generație de {idioți}.” Albert Einstein
| Citatul | Comentariul |
| Adauga comentariu |
Proiect individual: Descoperind tehnologiile din familia mea
Până a ajunge la nivelul de dezvoltare și de diversitate de astăzi, mijloacele de transmitere a informației au cunoscut diverse etape de evoluție. Oamenii de știință și marile companii tehnologice s-au aflat mereu în căutarea soluțiilor pentru perfecționarea mijloacelor de comunicare în masă, astfel ca acestea să transmită informația cât mai rapid, mai clar și mai ieftin.
Algoritm de cercetare:
Opțional. Accesează jocul Media Erudit, tema 2, Istoria presei, de la adresa: School – MediaCritica.md și verifică-ți cunoștințele:
Minitelul este o legendă tehnologică. Acesta a fost un precursor al internetului, lansat în 1982. Terminalul, asemănător unei cutii, care avea un ecran monocrom și o tastatură, a fost introdus în casele a milioane de francezi de către France Telecom. Contra unei taxe pe minut, utilizatorii puteau afla prognoza meteo, își cumpărau bilete de tren sau își verificau conturile bancare.
Tim Berners-Lee este considerat inventatorul WWW (World Wide Web) – o inovație care a revoluționat modul în care oamenii comunică și accesează informații. Propunerea sa, publicată în 1990, a pus bazele internetului așa cum îl cunoaștem astăzi.
Sursa foto: flickr.com / ITU Pictures
„Me at the Zoo” este primul clip video încărcat pe YouTube, disponibil și astăzi pe site-ul achiziționat de Google. Clipul a fost realizat în 2005 de către unul dintre cei trei fondatori ai site-ului, Jawed Karim.
Poți viziona videoclipul aici: bit.ly/4diCTKg
La începutul activității posturilor de radio și TV, persoanelor care vorbeau la microfon – prezentau știrile sau emisiunile – li se spunea crainici/crainice. Una dintre primele crainice de la Radio Moldova este Vera Mereuță, de profesie actriță, care a fost supranumită, între timp, „vocea de aur a radioului din Moldova”. Ea a lucrat la radio timp de 39 de ani. În prezent, Vera Mereuță este profesoară universitară la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, unde predă arta vorbirii scenice.
Vizionați acest filmuleț pentru a afla mai multe: bit.ly/3WsPwM2
Metavers este o replică a lumii reale, un „mediu virtual” în care poți intra, în loc să te uiți pe un ecran. În esență, este o lume de comunități virtuale interconectate și nesfârșite, în care oamenii se pot întâlni, lucra și juca, folosind căști de realitate virtuală, ochelari de realitate augmentată, aplicații pentru smartphone sau alte dispozitive. Termenul „metavers” a fost inventat de scriitorul SF Neal Stephenson, în romanul „Snow Cash” (Bani de zăpadă, 1992), și a devenit popular în anii 2020-2021, după ce conceptul a fost îmbrățișat de Mark Zuckerberg, inclusiv prin redenumirea companiei sale Facebook în Meta.