Ce trebuie să știm despre comportamentul
pe Facebook și alte rețele sociale?
Nu există anonimat/confidențialitate pe internet. Pe rețele poți să-ți expui părerea despre orice. Totul se face (lent, instantaneu). Problema este că, odată ce ai scris ceva pe internet, nu există cale de întoarcere, acolo rămâne. Deși este utilizat masiv, internetul nu este controlat de cea mai mare parte a utilizatorilor și utilizatoarelor. Chiar și atunci când credeți că ați setat ca persoane străine să nu vadă ce scrieți, vă înșelați dacă gândiți că astfel vă protejați conținutul. Cu un simplu copy-paste ceea ce ați scris poate ajunge pe paginile unui ziar sau într-o postare publică pe internet. Nu puteți controla acțiunile unor terți. Așa că țineți minte: sunteți responsabili/responsabile de tot ce publicați! Puteți să nu fiți de acord cu cineva, dar nu insultați și nu denigrați.
Fotografiile în care apar și alte persoane trebuie plasate numai dacă le cereți permisiunea. Imaginați-vă că descoperiți pe internet o fotografie sau un video în care apăreți, dar nu vă place cum arătați sau nu ați fi vrut ca și alții să știe că ați fost la o petrecere privată. Ce ați simți? Fiecare persoană este responsabilă de (averea, imaginea, căruntețea) sa, deci numai ea poate autoriza publicarea fotografiilor sau a videourilor în care apare.
Cum verificăm profilul de utilizator/utilizatoare?
În calitate de utilizatori ai unei rețele sociale persoanele primesc, uneori zilnic, cereri de prietenie, invitații la chat sau participări la evenimente. Este important ca fiecare să utilizeze mai multe filtre de verificare a profilului.
Filtrul utilității
Cu siguranță, fiecare dintre noi a acceptat cereri de prietenie pe Facebook fără să cunoască persoana în realitate. Nu e un lucru neapărat rău, însă, dacă medităm puțin, vedem că în viața reală avem mult mai puțini prieteni și prietene. Deci oferim acces la viața noastră unui număr limitat de oameni. De ce am permite acest lucru mai multor străini pe internet? Există persoane care fac bani din distribuirea știrilor false pe rețelele sociale. Ele au interesul să obțină cât mai multe distribuiri, like-uri și vizualizări la produsele care induc oamenii în eroare. Atunci când o știre, articol, fotografie sau video, distribuite de cineva dintre prietenii virtuali, vi se par interesante, mai întâi citiți și convingeți-vă că sunt informații veridice, expuse coerent și credibil, apoi comentați sau distribuiți.
Filtrul credibilității – profilurile false
Conform statista.com, în anul 2022, pe Facebook existau circa 1,3 miliarde de profiluri false. Spre comparație, în 2017 erau 83 de milioane de conturi/profiluri false. Scopurile creării lor sunt diverse: să promoveze
oferte comerciale, să răspândească știri (interesante, false) sau conținut propagandistic, să facă escrocherii, convingând utilizatorii și utilizatoarele să le transfere bani pentru niște servicii promise, să colecteze date personale etc. Chiar dacă nu există o rețetă absolută pentru a verifica autenticitatea unui utilizator, avem câteva indicii care ne pot arăta dacă un profil este creat de o persoană reală sau de cineva rău intenționat, care are motive să-și ascundă identitatea:
- Fotografia de profil nu este clară, nu reprezintă un portret și nu conține niciun element personalizat. Ne amintim că putem afla cui aparține fotografia, dacă folosim un instrument de verificare, de exemplu, Google Images.
- Lipsesc date despre persoanǎ – majoritatea utilizatorilor/utilizatoarelor indică în pagina de profil măcar câteva detalii, cum ar fi orașul în care locuiesc sau studiile făcute. Un profil fals este, de cele mai multe ori, gol. Lipsesc postări sau fotografii în care persoana respectivă este (felicitată, etichetată, aplaudată) de prieteni.
- Fotografii puține și majoritatea din aceeași perioadǎ – de multe ori, profilurile false, în special cele cu nume de femeie, folosesc fotografii din reviste, de la ședințe foto. Dacă verificați data plasării și vedeți că ele au fost publicate în perioada când a fost creat profilul și de atunci nu au existat schimbări, veți înțelege că profilul e fals.
- Profilul/posesoarea e plin de materiale de tip clickbait, cu titluri de genul „N-o să-ți vină să crezi”, „Așa ceva nu ai mai văzut”, „Şi-a prins soția cu altul. Ce a urmat e incredibil” etc. sau de articole „revelatoare” despre tratamente (complexe, misterioase,naturiste) secrete dezvăluite, conspirații mondiale etc.
- Posesorul contului nu rǎspunde la mesaje sau o face cu enunțuri scurte gen mulțumesc, da, nu sau folosește un limbaj diferit de portretul pe care și l-a creat. Se întâmplă, de asemenea, ca, după ce i se pun întrebări-capcană sau de (curtoazie, verificare), să răspundă agresiv sau să întrerupă conversația.
Filtrul bunului-simț
Utilizatorul inteligent /utilizatoarea inteligentă spune un NU categoric fotografiilor în care alte persoane (potențiali prieteni, prieteni virtuali) apar dezgolite. De ce? Dorința acestora de a obține 750 de like-uri la o fotografie în care apar în ținută sumară nu le face mai populare. Dimpotrivă, să ai un asemenea prieten/prietenă nu e de laudă. Adeseori, profilurile unor asemenea persoane sunt înțesate de selfie-uri, autoportrete fotografice digitale în mare (dilemă, vogă, lipsă), în toate ipostazele posibile. Imagini de prost gust! Același lucru e valabil și pentru fotografiile în care persoanele apar în ipostaze dezonorante. Acestea, în cel mai bun caz, trebuie păstrate în albumul personal.
Filtrul netichetei – ortografia nu
este o opțiune
Tuturor le place internetul pentru că este rapid și reprezintă, de fapt, o bază de informații ușor de accesat. Putem reacționa instant la un articol, comentariu sau postare. Dar atunci când cineva scrie un enunț de două rânduri pe pagina sa și face 3 greșeli gramaticale în 10 cuvinte, folosește cuvinte indecente, injurii, etichetări etc., ce mesaj credeți că transmite?