A. Tableta de informații și idei
„✓” informația cunoscută,
„+” informația nouă,
„–” informația care diferă de ceea ce știai,
„?” informația confuză sau despre care ai dori să te mai documentezi.
„Am văzut cu ochii mei!” este o expresie proverbială în limba ro- mână. Zicem astfel atunci când vrem să fim credibili și să-i convingem pe ceilalți că e adevărat ceea ce le spunem. O imagine este cât o mie de cuvinte. Este cunoscut faptul că imaginea este un instrument foarte util pentru jurnaliști/jurnaliste, creatorii/creatoarele de reclame, de filme artistice sau de animație, care știu cum pot fi influențați consumatorii/ consumatoarele media prin imagine. De acest fapt sunt conștienți și cei care se ocupă de marketing și promovare de produse. Pentru ei imaginea este o „cheie de acces” spre încrederea cumpărătorului, de aceea fiecare consumator/consumatoare trebuie să fie conștient/conștientă în ce mod o imagine îl/o poate influența și manipula.
Imaginile au un impact puternic asupra oamenilor, întrucât exprimă nuanțat, rapid și relevant mesajul, iar aceasta, se știe, este un lucru foarte apreciat de cititorii de ziare, reviste sau articole de pe rețelele de socializare, deoarece, în grabă, adeseori ei atrag atenția doar la titlul articolului și la imaginea care-l însoțește. Jurnaliștii/jurnalistele utilizează imagini pentru a stimula atenția și curiozitatea consumatorului media. Impactul emoțional al imaginii asupra unei persoane depinde însă de valorile, credințele, experiențele acesteia. Asupra mamelor de bebeluși, de exemplu, are impact orice imagine care reprezintă copii. Dintre două produse – unul care are pe ambalaj un bebeluș fericit și altul care conți- ne a imagine neutră, de exemplu, reprezintă un obiect – părintele va fi tentat să aleagă primul produs.
 |
 |
Utilizarea imaginii în mass-media nu trebuie să genereze sau să promoveze diferite stereotipuri, întrucât consumatorii/consumatoarele media, în mod deosebit copiii și tinerii, sunt foarte influențați de ceea ce văd în spațiul media care constituie o sursă de inspirație și educație pentru ei. Din dorința de a epata și de a obține profit, mulți producători media truchează imaginile, promovând în reclame și pe panouri publicitare imaginea unui corp uman perfect (bine sculptat sau cu forme apetisante, de regulă, al femeilor/fetelor). În tendința de a arăta ca idolul lor – puternic, de succes, frumos – unele adolescente/unii adolescenți sunt capabili să se înfometeze, să se automutileze sau să-și piardă încrederea în sine.
Toate acestea sunt doar unele consecințe ale influenței negative a mediei prin imagini. Din păcate, nu doar copiii, dar și adulții nu realizează că, în cele mai multe cazuri, imaginile sunt trucate și nu sunt autentice. Imaginile utilizate în media nu trebuie să promoveze stereotipuri (de exemplu, că a fi de succes presupune să ai un telefon sau o mașină scumpă). Asemenea mesaje îi determină pe mulți adolescenți să se simtă frustrați și să se orienteze spre alte valori mai degrabă, pseudovalori și antimodele.
Actualmente, tot mai mulți producători și producătoare media depun efort ca să asigure, inclusiv prin utilizarea imaginilor, echitatea de gen. Așa, de exemplu, prin tradiție, bărbații au fost reprezentați ca fiind puternici, dominanți, implicați în activități intelectuale și bine plătite. Pe de altă parte, femeile, timp de mai multe decenii, au fost reprezentate de mass-media în ipostaza de casnice, vulnerabile, serviabile, rezumându-se la a fi bucătărese, servitoare sau îngrijind, docil, copiii și vârstnicii. Acesta este un stereotip!
Mai mult chiar, astăzi, pentru a atrage atenția, imaginea femeii este exploatată în publicitate sub aspect sexual, punându-se accent mai degrabă pe corpul femeii (buze, sâni, picioare, fese), decât pe produsul promovat. În acest caz, imaginea transmite un conținut sexist și vorbim de obiectivizarea femeilor. Prin sexism înțelegem orice tip de discriminare, de regulă, în defavoarea femeilor, care sunt puse într-o ipostază de inferioritate față de bărbat.
Este esențial ca orice persoană să fie conștientă că, în mare parte, imagini- le media transmit, în mod intenționat, un mesaj care urmărește un anumit scop. De fiecare dată, telespectatorii/telespectoatoarele, cititorii/cititoarele, cumpărătorii/cumpărătoarele de produse trebuie să se întrebe ce urmărește emițătorul prin această imagine: să-l provoace, să-l captiveze sau, poate, să-l manipuleze? Este important să se analizeze conținutul și originea imaginii.
Produsul media ce conține o imagine trebuie analizat atent, pentru a verifica autenticitatea acesteia.
Culorile, de asemenea, sunt importante, având proprietatea de a influența percepțiile oamenilor. Așa, de exemplu, roșul stimulează energia, adrenalina. Aceasta este deseori folosită pentru produse alimentare de fast-food și a devenit emblematică pentru Coca-Cola.
Portocaliul sugerează creativitatea, căldura și transmite consumatorilor/consumatoarelor ideea de bucurie și vitalitate. Este culoarea aleasă de companii de telefonie sau instituții preocupate de bunăstarea oamenilor. Verdele este asociat cu natura și sănătatea, fiind folosit în publicitate pentru a promova industria sănătății și pe cea alimentară. Culoarea albastră, spre deosebire de cea roșie, se asociază cu ideea de onestitate, rațiune, echilibru, calm, încredere. Dintr-un anumit stereotip, este considerată o nuanță mai degrabă masculină și e preferată de bărbați. Oamenii nu asociază această culoare cu mâncarea, prin urmare, nu e o nuanță potrivită pentru reclama de produse alimentare, dar poate fi utilizată generos pentru anumite produse cosmetice, de exemplu. De altfel, culoarea albastră este emblematică pentru mai multe rețele sociale, precum Facebook sau Twitter (X).
Utilizarea imaginii în media trebuie să respecte principiul echității de gen, să nu conțină mesaj instigator la ură, discriminatoriu sau cu caracter sexist.
|
|
|
Lucru în echipă
În contextul escaladării conflictului militar dintre Fâșia Gaza și Israel (început în octombrie 2023), în spațiul online au apărut foarte multe imagini reprezentând copii.
O formă nouă de manipulare sunt deepfake-urile sau așa-numitele falsuri profunde – videoclipuri sintetice care seamănă cu cele reale, dar sunt produsul inteligenței artificiale (AI). Prin deepfake pot fi create conținuturi digitale false, cu personalități reale. Deosebit de alarmant e faptul că algoritmii AI analizează și clonează fețele oamenilor, vorba acestora într-o manieră atât de autentică, încât ochiul uman nu poate percepe că sunt ireale. Cu acest tip de produse media poate fi adus un prejudiciu semnificativ reputației oricui, pot fi distruse vieți, manipulate alegerile, pornite conflicte militare, comise fraude bancare etc.
|
În contextul conflictului militar dintre Federația Rusă și Ucraina, care a început în 24 februarie 2022, au fost create mai multe deepfake-uri, avându-i protagoniști pe președinții ambelor state. Unul dintre deepfake-uri care a șocat multă lume era cel în care președinele rus Vl. Putin anunța, încă în martie 2022, încheierea războiului. Un alt exemplu este cel în care președintele ucrainean Vl. Zelenski anunță că pleacă și cere tuturor să se predea, să lase armele. |
 Captură de ecran din produsul deepfake |
Acest tip de produse media manipulatorii fac parte din propaganda de război și nu este greu să înțelegem cine este interesat în crearea lor. Totuși, pentru milioane de cetățeni și cetățene, lucrurile par absolut reale. Doar informarea corectă și gândirea critică ne poate salva în această situație. Iată câteva aspecte de luat în considerare atunci când bănuiți că produsul urmărit este un deepfake: