Termenul trolling provine din limba engleză și înseamnă „tehnică , ce implică întinderea unei momeli și plimbarea acesteia dintr-o barcă în mișcare”. Într-o altă abordare, se crede că termenul își are originea în jocul World of Warcraft, unde trolls sunt personaje care nu se împacă cu ceilalți și au un bagaj lingvistic limitat.
Actualmente, trollingul se manifestă printr-un comportament ce presupune producerea unui fără bază reală, menținut pe o comunicare online cu efecte distructive, dar și acțiunea coordonată de anumite persoane care „muncesc împreună” pentru a distorsiona anumite informații referitoare la un personaj politic sau public, pentru a manipula și a promova anumite interese, de cele mai multe ori obscure.
Trollingul este deseori asociat cu hărțuirea online, cu imaginea trollface, creată în 2008 de către Whynne de pe DeviantArt pentru un comics web, este adesea folosită pentru reprezentarea trollingului în cultura internaută contemporană, diferența că trollul este un personaj care își provoacă , încercând să obțină de la acestea răspunsuri emoționale, manipulează și creează intenționat panică, discordie. Acest tip de comportament se întâlnește și în rândul adolescentelor și adolescenților, care, pentru a se amuza, pentru a-și alunga plictiseala sau pentru a se răzbuna, recurg la sexism, rasism, griefing (intimidarea, injuriile în mediul online), chiar instigare la violență.
Desigur, trollul de astăzi nu mai este acel erou din mitologia scandinavă, ci un personaj întâlnit în mediul online, care întreține discuții denigratoare, frustrante și răspândește informații în rândul oamenilor. De regulă, acesta este voit anonim și deseori se ascunde în spatele unor porecle (nickname) sau fură identitatea cuiva (phishing).
Numit și postac, își face un obicei pasional din a posta și comenta în spațiul virtual, cu scopul de a semăna (discordie, înțelepciune) pe internet și de a stârni certuri sau iritare. Uneori, conflictul devine amuzant pentru acesta, dar aproape niciodată pentru ceilalți participanți și participante. Trollul de internet postează, așadar, atacuri gratuite la persoană, comentarii , inflamatoare, voit jignitoare, de multe ori fără legătură cu subiectul, menite a distrage atenția sau a provoca cititorii și cititoarele. Rolul lui nu este să aibă dreptate, ci să-i facă pe ceilalți să se îndoiască de propria judecată.
El petrece mult timp pe internet, făcând din trolling o obsesie, o refulare, dar și un set de scenarii, mai mult sau mai puțin elaborate, compuse din farse, glume proaste și jigniri gratuite la adresa unor victime (de identitatea și sentimentele cărora se dezinteresează complet). Dar nu întotdeauna trollul este un farsor, un amator de glume sau un hater (persoană care urăște și se simte mândră că răspândește ură). Destul de mulți trolli de internet sunt toxici și folosiți profesional, ca și hackerii, contra unor sume de bani, pentru:
Asemenea comportamente și asemenea campanii „de imagine” se regăsesc, de obicei, pe newsgroupuri, forumuri, chatroomuri, bloguri, dar și pe pagini de socializare care permit ascunderea identității „comentatorului/comentatoarei”, precum și în secțiunile dedicate comentariilor cititorilor și cititoarelor din ziarele electronice. Relevantă este clasificarea trollilor, făcută de Centrul de Comunicare al NATO din Riga:
Zeci de mii de conturi și pagini false ce aparțineau unei renumite de trolli, susținută de guvernul Federației Ruse, au fost eliminate de Facebook și X în ultimii ani. Potrivit acestora, profilurile false distribuiau știri dubioase, preponderent în engleză, care-l vizau inclusiv pe fostul președinte american Donald Trump, activitatea NATO, variate teorii conspiraționiste, dar și campania electorală a lui Joe Biden, actualul președinte al SUA. La noi, în 2018, pe rețeaua socială Facebook a fost atestată o nouă formă de trolling. Identitatea persoanelor publice din Republica Moldova a fost furată, iar în baza informației s-au creat conturi false. Cel puțin, aceasta s-a observat în cadrul emisiunii „Politica” Nataliei Morari de la TV8, distribuită live pe Facebook.
În timpul live-ului au apărut mai multe comentarii de la persoane publice din mediul jurnalistic, politic și asociativ, cum ar fi Vitalie Călugăreanu, Victor Ciobanu, Maria Ciobanu, Alexandru Cozer, Chiril Lucinschi.
Marina Tauber, Alexei Tulbure, Alexandr Slusari, Nicolae Josan, Cornelia Cozonac. S-a constatat însă că aceste profiluri au fost false și create pe baza informațiilor de la persoanele în cauză.
Trollingul se transformă deseori în flaming sau este catalogat de mulți internauți și internaute tot ca flame (aprinderea, incitarea spiritelor) sau momeală pentru pornirea „războiului cu/de flăcări” în dezbaterea virtuală pe o temă anume.
