• Cum te-ai simțit?
• Cum ai reacționat în raport cu mesajul și persoana care ți l-a expediat?

• Fă click pe conceptele cheie atunci când le identifici prima dată și acumulează bonusurile media.

Comportament etic: limite și responsabilități

Eticul presupune totalitatea normelor de conduită morală care reglementează relațiile dintre oameni, precum și atitudinea lor față de societate, de o anumită clasă socială, de stat, de patrie, de familie. De mici, suntem învățați ce este rău și ce este bine. Binele, ca valoare, ar trebui să presupună, pentru fiecare persoană, corectitudine, respect, înțelegere, acceptare, toleranță etc. Din momentul în care suntem și cetățeni digitali/cetățene digitale, este firesc să ne întrebăm care sunt dominantele etice și în spațiul online. Problema comportamentului etic este direct legată de alte aspecte ale vieții și siguranței online, cum ar fi cyberbullyingul, sextingul sau abuzul sexist, de exemplu. Atunci când internauții/internautele respectă un cod etic, ei/ele nu se implică în asemenea activități. De altfel, chiar dacă nu ești instigatorul/instigatoarea unei acțiuni de cyberbullying și nu distribui fără discernământ conținuturi agresive, rolul pasiv, în care nu acționezi, în raport cu persoanele care nu au un comportament etic, este și el neetic.

În mod firesc, libertatea comunicării prin mediile de socializare accentuează și mai mult problema comportamentului etic. Mai multe oportunități înseamnă și mai multe pericole. Posibilitatea utilizatorului/utilizatoarei de a se ascunde în spatele unui profil fals, al unei identități false, îl/o poate determina spre dezinhibiție în online. Cu alte cuvinte, oamenii spun, acționează, mărturisesc, amenință, denigrează, umilesc alte persoane cu mai multă ușurință. Ei fac în online lucruri pe care, în mod normal, nu le-ar face în viața reală. Deosebit în acțiuni și, mai ales, prin comunicarea online.

Deosebit de sensibil este acest fenomen pentru femei și fete, care sunt mai expuse hărțuirii, sexismului sau comportamentului neetic. Sursa unui asemenea tip de comportament are la bază, în parte, discriminarea în bază de gen, fiind încurajat de sentimentul de impunitate, deoarece în mediul online agresorii pot adesea scăpa de pedeapsă.

Astfel, printre regulile „de aur” ale netichetei se numără prudența (ai grijă ce postezi în calitate de mesaj public sau privat) și respectul (datelor cu caracter personal, al dreptului de autor, al vieții private etc). Se cade să reții că există pericolul ca textele și imaginile să fie propagate și perpetuate o perioadă îndelungată de timp. Atunci când transmiți un mesaj, te asiguri de: claritatea și acuratețea acestuia (titlul și conținutul mesajului trebuie să fie exprimate clar, fără a lăsa loc pentru interpretări); concizia lui (dacă vrei ca mesajul tău să fie văzut și citit, acesta trebuie să fie scurt și exact); curtoazia acestuia (ai grijă la glumele în propriul mesaj sau în comentarii, la remarci, ironii etc., fiindcă oamenii sunt diferiți și pot interpreta aceeași frază/expresie în mod diferit).
Printre reguli elementare care urmează a fi respectate sunt și cele legate de timp (se recomandă a expedia mesaje pe rețelele sociale până la ora 18:00 și nu mai devreme de ora 8:00), dar și de grija pentru ceilalți. Dacă vei accesa site-urile de tip clickbait – un fel de momeală care te face să dai click ușor – riști să cazi în plasa virușilor. Distribuind astfel de linkuri va crește riscul de a „infecta” cu viruși prietenii virtuali, care au încredere în mesajele pe care le distribui. Spațiul online e și el un spațiu al încrederii, prin urmare, acțiunile noastre, uneori neintenționate, pot deranja și provoca neplăceri prietenilor prin partajarea a tot felul de spam (gunoi informațional).

Atunci când citești o știre, un articol sau o investigație pe online și vrei să comentezi – să semnalezi o greșeală, să lansezi o idee sau, în general, să-ți exprimi opinia referitor la informația din articol –, ai grijă să o faci corect și să nu insulți. Altfel, riști să fii blocat/blocată de către administratorii site-ului sau comentariul ar putea să nu apară. Câmpurile pentru comentarii sunt rezervate schimbului constructiv de idei și discuțiilor civilizate asupra chestiunilor de interes, așa cum este normal într-o societate deschisă, dar nu injuriilor sau atacurilor la persoană. Administratorii portalurilor sunt responsabili și de conținutul plasat de utilizatori/utilizatoare. Acest conținut trebuie moderat corespunzător atunci când conține discurs de ură, incitare la răsturnarea ordinii constituționale sau alte mesaje interzise de lege. Libertatea de exprimare nu presupune dreptul de a insulta și instiga la ură.

Neticheta și comunicarea online

Termenul special care definește codul de comunicare într-o rețea virtuală se numește neticheta (net + eticheta). Cum internetul este în continuă evoluție, neticheta, de asemenea, trebuie să se adapteze noilor contexte. Comunicarea în mediul online, chiar dacă se face de la distanță, trebuie să respecte mai multe reguli esențiale, prin care demonstrăm respect față de ceilalți/celelalte internauți/internaute. Neticheta cere să fii respectuos/respectuoasă și să demonstrezi că ești o persoană educată și cărturară, că nu ești agresiv/agresivă în comunicare și că respecți cultura comunicării online. Neticheta presupune ca în comunicarea pe diferite chaturi sau forumuri să fii onest/onestă, să prezinți informația corectă despre tine (vârstă, sex, naționalitate), să utilizezi un ton de comunicare adecvat, prietenos și nediscriminatoriu.

Libertatea comunicării online a creat și efecte adverse, precum slangul, manifestat prin utilizarea a tot felul de cuvinte convenționale (abrevieri, acronime etc.), și emoticonizarea – utilizarea în textul scris a emoji (reprezentări grafice stilizate ale unei fețe umane). Emoticon este un cuvânt artificial, provenit din combinația cuvintelor „emoție” și „icoană” și înseamnă „un chip care exprimă diverse stări emotive”. Astfel, prin intermediul emoticoanelor, tinerii/tinerele au găsit o nouă modalitate de a-și exprima rapid emoțiile. Totuși, trebuie să fim vigilenți cu acest tip de exprimare care, adeseori, poate cauza situații de incertitudine și chiar conflicte în comunicarea online.

Neticheta cere să nu expediem mesaje nesolicitate, bombardând internauții/internautele cu anumite informații inutile. Nu putem prelua adresele electronice ale unor utilizatori/utilizatoare și să le distribuim anumite informații în scop publicitar. Adeseori internauții/internautele își publică adresele, iar ulterior pot primi mesaje nesolicitate de la spameri/spamere, care colectează e-mailurile cu ajutorul roboților.

Ce sunt site-urile și grupurile de ură?

Vorbind despre comportamentul etic, trebuie să menționăm un fenomen alarmant în noile media: {site-urile și grupurile de ură}. Grupurile de ură sunt reprezentate de persoane care manifestă aversiune față de alte grupuri de oameni sau idei. Acestea manifestă un discurs de ură (hate speech) în raport cu persoanele cu dizabilități, cu reprezentanții diferitor minorități (romi, oameni săraci, refugiați). Grav este faptul că discursurile de ură, lansate în spațiul online, pot incita la acțiuni de violență în viața reală. Comportamentul etic în online presupune să nu devenim membri ai unor asemenea grupuri și să nu distribuim conținuturile media care instigă la ură. Adeseori asemenea comportamente sunt generate de prejudecățile și de gândirea stereotipică față de ceilalți.

În psihologia socială un {stereotip} este o reprezentare, o imagine caricaturală, o idee primită, o opinie preconcepută, acceptată și vehiculată fără o reflecție, cu privire la un grup uman sau la o clasă socială. {Prejudecata} poate fi definită ca o atitudine a cuiva, având o dimensiune evaluativă, deseori negativă, cu privire la tipurile de persoane sau grupuri, din motive de rasă/etnie, sex, clasă socială, vârstă, handicap, religie, sexualitate, naționalitate sau alte caracteristici personale. Este o predispoziție formată, al cărei scop este de a stabili o diferențiere socială. Prejudecata și stereotipurile pot genera discurs de ură și violență online și offline. O definiție complexă a fenomenului este cea lansată de Consiliul Europei conform căreia discursul instigator la ură se referă la toate formele de exprimare care răspândesc, incită, promovează sau justifică ura rasială, xenofobie, antisemitism sau alte forme de ură bazate pe intoleranță, inclusiv: intoleranța exprimată sub formă de naționalism și etnocentrism agresiv, discriminare și ostilitate împotriva minorităților, migranților și persoanelor de origine imigrantă. O formă actuală a discursului de ură este sexismul, care promovează diferite stereotipuri despre rolul femeilor și al bărbaților în societate, discriminând, umilind sau defavorizând unul dintre sexe.

Este grav atunci când discursul de ură este promovat de anumite persoane publice, cum ar fi, de exemplu, politicienii/politicienele. Acest fapt poate duce la dezbinarea societății, întrucât promovează discursul antagonic „Noi” împotriva „Lor”, cei răi/diferiți/nedemni. În Republica Moldova, în spațiul mediatic se propagă tot felul de calificative și etichetări (name calling) ca armă de linșaj mediatic, făcute la adresa unor politicieni și politiciene sau instituții ale statului („om de buzunar”, „un nimeni/un nimic”, „bandițel de mâna a doua”, „kuliocarul de la președinție”, „păpușarul”, „fiona moldovei”, „alba-ca-zăpada”, „pokemonii de la putere”, „clientela de la guvernare”, „corupții fugari” ș.a.). Acestea, chiar dacă aduc doza de senzație, trebuie eliminate și taxate de către consumatorii și consumatoarele de media, întrucât propagă o retorică a intoleranței, care capătă proporții alarmante atunci când instrumentele de promovare sunt noile media.

• Discutați ce fenomene ale comunicării online sunt observabile.
• Expuneți-vă opinia ce reguli ale netichetei au fost încălcate.
• Preluați cele 4 roluri și, după caz, adăugați noi participanți pentru a dezvolta comunicarea și a găsi o soluție la problema de comunicare online creată.

• A doua săptămână din februarie: Ziua pentru un internet mai sigur
• 8 martie: Ziua împotriva misoginiei și sexismului
• 21 martie: Ziua împotriva rasismului și xenofobiei
• 8 aprilie: Ziua împotriva antițigănismului și a solidarității cu persoanele de etnie rromă
• 17 mai: Ziua împotriva homofobiei și transfobiei
• 20 iunie: Ziua pentru susținerea refugiaților și a solicitanților de azil
• 22 iulie: Ziua pentru solidaritatea cu victimele infracțiunilor motivate de ură
• 21 septembrie: Ziua împotriva islamofobiei și a intoleranței religioase
• 9 noiembrie: Ziua împotriva fascismului și a antisemitismului
• 10 decembrie: Ziua pentru drepturile omului în mediul online.

Documentați-vă despre semnificația acestor zile și analizați gradul de implicare a școlii voastre.

• Selectați una sau mai multe date din cele enumerate.
• Cercetați ce activități s-au realizat, în acest sens, în Republica Moldova sau în alte țări.
• Propuneți Consiliului elevilor și decidenților din comunitatea voastră sugestii de activități pentru a marca aceste zile și a promova toleranța, solidaritatea și comportamentul etic în online: flashmoburi, dezbateri, mese rotunde etc.
• Utilizați media locală și noile media pentru a promova evenimentele.