„v” ceea ce știi deja din informația propusă;
„+” ceea ce ai învățat nou;
„–” informația care diferă de ceea ce știai;
„?” informația confuză sau despre care ai dori să te mai documentezi.

Funcțiile mass-media

Relația dintre mass-media și om poate fi definită ca una interactivă. Media redă zilnic evenimentele care au captat atenția generală, trăirile, reacțiile pe care le are societatea la diferite situații care se produc în țara noastră și pe întreg globul. Ea este, precum afirma Lewis Mumford, „o fereastră larg deschisă spre lume, cu multe tentații, provocări, adesea fiind denumită «ochiul lumii»”.

Mediile au un rol important în societate, concretizat prin următoarele funcții:

• funcția de informare;
• funcția de formare a opiniei publice;
• funcția de socializare;
• funcția publicitară;
• funcția de divertisment;
• funcția educativ-formativă (de culturalizare).

Funcția de informare

În societatea modernă, mass-media reprezintă una dintre cele mai utilizate surse de informații. Existența unei prese independente, care să informeze cetățenii corect și echidistant asupra evenimentelor care au loc zilnic în țară și în lume, este un atribut indispensabil al democrației.

Funcția informativă a mass-mediei presupune că jurnaliștii trebuie să informeze oamenii asupra chestiunilor relevante pentru comunitate: cum sunt cheltuiți banii publici de către Guvern și administrațiile locale; ce acțiuni întreprind autoritățile statului în diferite domenii (economie, educație, asistență socială, sănătate etc.); ce majorări de tarife se operează; ce legi sunt adoptate și care este scopul lor etc. Oamenii trebuie să fie informați, corect și la timp, despre tot ce are legătură cu viața lor, inclusiv despre pericole și oportunități. Astfel, ei reușesc să-și asigure informarea generală, înțelegerea realității și orientarea socio-profesională.

Prin intermediul mass-mediei, oamenii intră în relație cu lumea, sunt ținuți la curent cu evenimentele și tendințele ce se manifestă la nivelul societății. Informarea se realizează nu doar prin intermediul știrilor, dar și cu ajutorul articolelor și emisiunilor informa- tiv-analitice, a documentarelor, interviurilor, programelor de dezbateri.

Funcția de formare a opiniei publice

Mass-media devine o tribună de dezbatere a principalelor probleme ale vieții cotidiene, asupra cărora se pronunță persoane cu concepții dintre cele mai diferite. Platourile emisiunilor informativ-analitice și ale celor de dezbateri sau paginile ziarelor care publică diferite opinii ale profesioniștilor și oamenilor simpli asupra unor chestiuni actuale sunt modalități de a polemiza și a face cunoscute publicului diversele aspecte ale unui singur fapt.

Pe baza informațiilor primite în urma unor astfel de dezbateri, oamenii evaluează evenimentele și își cristalizează propriile opinii. Aportul mass-media la formarea sau remodelarea opiniei publice, a atitudinilor și comportamentelor este semnificativ și, indiscutabil, depinde de corectitudinea actorilor și instituțiilor media, care uneori manipulează, înșală, dezinformează.

Funcția de socializare

Prin conținuturile distribuite, mass-media inoculează receptorilor anumite valori, opinii, concepții, convingeri, atitudini, norme, reguli și stereotipuri acceptate, în general, de soci- etate. Sistemul mass-media își asumă, în mod explicit, un rol din ce în ce mai mare în socializarea indivizilor. Copiii și adolescenții, de exemplu, asimilează sau își întăresc treptat norme de comportament, prescripții, interdicții, restricții, reprezentări simbolice, altfel spus, convențiile societății.

Mass-media îi sensibilizează la problemele cu care se confruntă comunitățile din care fac parte, le dezvoltă convingerile socio-morale sau îi ajută la adoptarea unor standarde de comportament social mente convenabil și dezirabil. Fiecare individ poate cunoaște și înțelege modul de viață și concepțiile celorlalți, marile probleme cu care se confruntă soci- etatea, așteptările și aspirațiile acesteia. În așa fel, mass-media se afirmă și ca un veritabil liant social, ca făuritoare de legături interumane.

Funcția publicitară

Prin intermediul acestei funcții, mediile ne informează asupra oportunităților de cumpărare a diferitelor produse sau servicii și încearcă să ne convingă asupra avantajelor lor. Astfel, publicitatea/reclama ne informează, dar, totodată, ne influențează comportamentul și alegerea, valorile. Pentru difuzarea publicității, companiile plătesc redacțiilor, iar aceste sume reprezintă un suport financiar serios pentru activitatea jurnaliștilor. Dacă nu ar câștiga bani din difuzarea reclame- lor, multe redacții nu ar putea supraviețui.

Funcția de divertisment

Această funcție a mass-mediei a devenit, în ultimul timp, din ce în ce mai importantă, deoarece oamenii își găsesc în mod frecvent distracția, recreerea, relaxarea în fața micului ecran, în primul rând. Nu puțini sunt cei care ascultă radioul sau televizorul în timp ce desfășoară unele activități, motivând că acestea le asigură un anumit confort ambiental. Mass- media nu oferă doar prilejuri de delectare și destindere, ci creează și o ambianță compensatorie, care permite refacerea echilibrului psihic al omului.

Televiziunea și internetul, cele mai ieftine, comode, accesibile și diverse mijloace de divertisment, creează o lume în care telespectatorul poate evada, eliberându-se temporar de frustrările și neîmplinirile din viața reală. Se asigură deci, prin produsele de divertisment (emisiuni muzicale, de sport, jocuri TV sau online, concursuri, seriale etc.) satisfacții compensatorii, care contribuie la eliberarea de refulări și la restabilirea securității și echilibrului psihic ale individului.

Funcția educativ-formativă (de culturalizare)

Mass-media ocupă, alături de școală și de alte instituții implicate, un loc important în sistemul factorilor educativi, adăugând dimensiuni noi eforturilor generale de formare și dezvoltare a personalității umane. Elementul educativ este implicat în realizarea informării, culturalizării sau socializării individului.

Funcția educativă este, de fapt, încorporată, presupusă în toate celelalte funcții. Explicit, ea se realizează mai ales prin:

• acțiuni de popularizare a științei (Teleenciclopedia, Animal Planet, Discovery, National Geographic);
• programe de educație la distanță, prin care cursanții sunt pregătiți pentru examene, cicluri de învățare a limbilor străine sau a limbii române (Engleza la minut, Vorbește corect! Printre cuvinte la TVR Moldova), educație digitală (Națiune digitală la Moldova 1; Siguranța digitală la TVR Moldova).

Totodată, media transmite valori și modele culturale în circuitul destinat publicului larg. Promovând diferite modele de comportament, media oferă un set de roluri sociale și un vocabular simbolic. Desigur, respectivele modele nu sunt uniform receptate: un personaj ca Rambo poate fi un exemplu de comportament negativ pentru o anumită categorie și un subiect de imitație pentru altă categorie. Publicul are posibilitatea să aleagă, să respingă, să modifice sau să negocieze, să dezbată și să reașeze rolurile, modelele și valorile comune. Prin această acțiune, media apare ca o forță în egală măsură conservatoare și inovatoare, stabilizatoare și dinamizatoare, păstrătoare a unor valori tradiționale și generatoare de altele noi.